Încărcare
Ce urmează e o idee cum ar trebui să fie ART.2 din Constituția României.
E un articol complet probat de californieni de mai mult de 170 de ani, e funcțional și nu permite interpretări la nesfârșit de genul CCR, interpretări politice partinice.
Nici legile electorale nu pot manipula Suveranitatea reală a cetățenilor.
Totul e gândit și perfecționat de-a lungul a două secole de experiență reală a democrației, sau mai corect spus:
"Democrație reprezentativă participativă prezidențială".
Art. 2 SUVERANITATEA (Propunere de discutat)
Suveranitatea aparține poporului roman prin: Vot, Inițiativă, Referendum și Demiterea din funcția electiva. Are 20 de secțiuni.
Secțiunea 1
Toată puterea politică aparține cetățenilor români cu drept de vot. Guvernul este instituit pentru protecția, securitatea și beneficiile cetățenilor care au dreptul de a-l modifica sau reforma atunci când este necesar bunului public.
Secțiunea 2
Un cetățean al României în vârstă de cel puțin 18 ani, are drept de vot când este examinat de un magistrat, și dovedește cunoașterea și importanța a cel puțin primelor 6 articole a Constituției României.
Un alegător care votează la alegeri în conformitate cu legile acestui stat va avea acest vot numărat. A vota este o datorie patriotica, absenta de la vot trebuie motivata medical, în caz contrar va plătii o amendă civilă, egală cu 10% din salariul minim pe economie pe o luna de zile.
Secțiunea 3
(a) Constituția stabilește reședința și prevede înregistrarea și alegerile libere. Reședința este stabilită în urma a patru ani consecutivi de locuință permanentă într-o localitate din România sau locul de naștere trecut în certificatul de naștere eliberat de un oficiu al stării civile din România, pentru românii stabiliți în străinătate. Pentru cetățenii români născuți sau stabiliți în străinătate, fără reședință stabilită în România, se consideră reședința părinților sau bunicilor lor. Fiecare cetățean cu drept de vot, primește o semnătură digitală unică precum codul numeric personal. Semnătura digitală cuprinde și reședința cetățeanului cu drept de vot. Alegatorii care nu pot fi prezenți în secțiile de votare pot vota online.
(b) Candidații pentru alegerile locale trebuie să îndeplinească condițiile de reședință.
Secțiunea 4
Constituția interzice practicile necorespunzătoare care afectează alegerile și prevede descalificarea alegătorilor în timp ce sunt incompetenți sau întemnițați din punct de vedere mintal sau cu condiția de libertate condiționată pentru condamnarea la o infracțiune.
Secțiunea 5
(a) Alegerile primare pentru nominalizarea alegătorilor se desfășoară pentru a selecta candidații la birourile electorale ale Parlamentului și ale județului din Romania. Toți alegătorii pot vota la alegerile primare nominalizate de alegători pentru orice candidat la o funcție electivă de congres și de stat, fără a ține cont de preferințele partidului politic dezvăluite de candidat sau de alegător, cu condiția ca altfel alegătorul să fie calificat să voteze candidații pentru funcția din întrebare. Candidații care sunt primii doi votanți la alegerile primare nominalizate de alegători pentru o funcție electorala a congresului sau de stat vor concura, indiferent de preferința partidului, la alegerile generale care urmează.
(b) Cu excepția dispozițiilor contrare din secțiunea 6, un candidat pentru o funcție de congres sau de alegeri de stat poate avea preferința partidului său politic sau lipsa preferinței partidului politic, indicată în buletinul de vot în modul prevăzut de statut. Un partid politic sau o comisie centrală a partidului nu poate nominaliza un candidat pentru vreo funcție de congres sau de stat la alegerea primară nominalizată de alegători. Această subdiviziune nu poate fi interpretată pentru a interzice unui partid politic sau al unui comitet central al partidului să avizeze, să sprijine sau să se opună vreunui candidat la o funcție electorală de congres sau de stat. Un partid politic sau un comitet central al partidului nu va avea dreptul să participe la alegerile generale la alegerile generale pentru un birou nominalizat de alegători, altul decât un candidat care este unul dintre cei doi votanți cu cele mai mari voturi la alegerile primare, astfel cum este prevăzut la lit. subdiviziune (a).
(c) Constituția prevede alegeri partizane pentru candidații la președinție și comitetele centrale ale partidelor și partidelor politice, inclusiv o primară prezidențială deschisă, prin care candidații la buletinul de vot sunt cei găsiți de Primul Ministru pentru a fi recunoscuți candidați în întreaga națiune sau în întreaga țară. Romania pentru funcția de președinte al României și a celor ale căror nume sunt înscrise pe buletinul de vot prin petiție, dar excluzând orice candidat care s-a retras prin depunerea unei declarații de necandidat.
(d) Un partid politic care a participat la alegerile primare pentru un birou partizan în conformitate cu subdiviziunea (c) are dreptul de a participa la alegerile generale pentru acel birou și nu i se poate refuza capacitatea de a participa la scrutinul electoral al candidatului care a primit, la alegerile primare, cel mai mare vot dintre candidații acelui partid.
Secțiunea 6
(a) Toate birourile judiciare, școlare, județene, orașe și comune, inclusiv Ministrul Educației Publice, sunt nepartinice. Administrația Publică este independentă de influența sau numirea politică.
(b) Un partid politic sau un comitet central al partidului nu poate nominaliza un candidat pentru o funcție nepartizană, iar preferința partidului pentru un candidat nu poate fi inclusă în buletinul de vot pentru funcția nepartizană.
Secțiunea 7
Votarea este secretă. Fiecare vot e confirmat de semnătura digitală unică a cetățenilor cu drept de vot. La fiecare secție de votare buletinele de vot vor fi filmate timp de zece secunde, recordate și difuzate live pe internet ca fiecare cetățean să poată urmării rezultatul votului, zece secunde pentru fiecare vot, înainte de a fi introdus în urna secției de votare, astfel fiecare vot poate fi numărat și urmărit în timp real, de publicul interesat de rezultatul votului din secția de votare respectivă. În secția de votare nu se permit cabine închise unde alegătorul poate fotografia buletinul de vot în mod neobservat. Fotografierea buletinului de vot completat de alegător este pedepsită penal.
Secțiunea 8
(a) Inițiativa este puterea alegătorilor de a propune statut și modificări la Constituție și de a le adopta sau respinge.
(b) O măsură de inițiativă poate fi propusă prezentând Primului Ministru o petiție care stabilește textul statutului propus sau modificarea Constituției și este certificată că a fost semnată de alegători în număr egal cu 0.1% în cazul unui statut, și 1% în cazul unei modificări a Constituției, din numărul total al cetățenilor înscriși pe listele electorale. Orice inițiativă, pentru a devenii lege, necesită să fie votată de o majoritate de 66% , din numărul total al cetățenilor înscriși pe listele electorale. Listele electorale sunt publice și pot fi verificate de către toți cetățenii țării.
(c) Primul Ministru prezintă apoi măsura de inițiativă la alegeri generale organizate la cel mult 120 de zile. Președintele României poate convoca o alegere specială la nivelul întregii țări, în cel puțin 90 de zile, pentru această măsură.
(d) O măsură de inițiativă care cuprinde mai mult de un subiect sau nu este dezbătută public cel puțin 60 de zile, nu poate fi supusă alegătorilor sau să aibă vreun efect. De asemeni o măsură de inițiativă care încalcă drepturile inalienabile ale omului și suveranitatea cetățenilor țării noastre nu poate fi supusă alegătorilor sau să aibă vreun efect.
(e) O măsură de inițiativă nu include sau exclude nicio subdiviziune politică a statului de la aplicarea sau efectul dispozițiilor sale bazate pe aprobarea sau dezaprobarea măsurii de inițiativă sau pe baza votului unui procent specific de voturi în favoarea măsurii, de către alegătorii subdiviziunii politice
(f) O măsură de inițiativă nu trebuie să conțină dispoziții alternative sau cumulate în care una sau mai multe dintre aceste dispoziții ar deveni lege în funcție de emiterea unui procent specific de voturi pentru sau împotriva acestei măsuri.
Secțiunea 9
(a) Referendumul este competența alegătorilor de a aproba sau respinge statutele sau părțile din statut, cu excepția statutelor de urgență, a statutelor care convoacă alegeri și a statutelor care prevăd impozite sau credite pentru cheltuielile curente obișnuite ale statului.
(b) Statutele de urgență, promulgate de guvern au un efect temporar de cel mult 60 de zile, în care urgența trebuie demonstrata legal, în mod public. În cazul în care organele judiciare dovedesc lipsa urgenței, statutul respectiv este abrogat și primul ministru este destituit din funcție, urmând ca Președintele să numească un nou prim ministru interimar, până la următoarele alegeri generale.
(c) Statutele de urgență nu pot altera drepturile inalienabile ale cetățenilor sau integritatea suveranității lor.
(d) Statutele de urgență sunt nule ca efect dacă provoacă o pagubă materială organizațiilor comerciale, asociațiilor non guvernamentale sau cetățenilor.
(c)Ordonanțele de urgență guvernamentale nu pot modifica Constituția, Codul Penal sau Codul Civil și Administrativ al țării.
Secțiunea 10
(a) Un statut sau referendum de inițiativă aprobat cu majoritatea voturilor exprimate în vigoare, intră în vigoare în a cincea zi după ce Primul Ministru depune declarația votului pentru alegerile la care se votează măsura, dar măsura poate prevedea că devine operativă după data sa efectivă. Dacă o cerere de referendum este înaintată împotriva unei părți a unui statut, restul statutului nu va întârzia să intre în vigoare.
(b) În cazul în care sunt aprobate dispoziții a două sau mai multor măsuri în același conflict electoral, dispozițiile măsurii care primesc cel mai mare număr de voturi afirmative prevalează.
(c) Legislativul poate modifica sau abroga statutul referendumului. Legislativul poate modifica sau abroga un statut de inițiativă printr-un alt statut care devine efectiv numai atunci când este aprobat de alegători, cu excepția cazului în care statutul inițiativei permite modificarea sau abrogarea fără aprobarea alegătorilor.
(d) Înainte de difuzarea unei inițiative sau a unei cereri de referendum pentru semnături, o copie este înaintată procurorului general, care va pregăti un titlu și un rezumat al măsurii, în maximum 30 de zile de la data înregistrării.
(e) Constituția prevede modul în care o petiție trebuie să fie difuzată, prezentată și certificată și modul în care o măsură trebuie să fie înaintată alegătorilor (secțiunea 8b).
Secțiunea 11
(a) Competențele de inițiativă și referendum pot fi exercitate de către alegătorii fiecărui oraș sau județ, în conformitate cu procedurile prevăzute în Constituție, direct proporțional cu numărul de alegatori din orașul sau județul respectiv.
(b) O măsură de inițiativă a orașului sau a județului nu trebuie să includă sau să excludă nici o parte a orașului sau județului de la aplicarea sau efectul dispozițiilor sale pe baza aprobării sau a dezaprobării măsurii de inițiativă sau pe baza votării unui procent specificat de voturi. în favoarea măsurii, de către alegătorii orașului sau județului sau a oricărei părți a acesteia.
(c) O măsură de inițiativă a orașului sau județului nu trebuie să conțină dispoziții alternative sau cumulate în care una sau mai multe dintre aceste dispoziții ar deveni lege în funcție de emiterea unui procent specificat de voturi pentru sau împotriva acestei măsuri.
Secțiunea 12
Nici o modificare a Constituției și niciun statut propus alegătorilor de Legislativ sau de inițiativă, care numește orice persoană care să dețină vreo funcție sau numește sau identifică orice corporație privată pentru a îndeplini vreo funcție sau pentru a avea vreo putere sau datorie, propuse la alegători nu pot sa aibă vreun efect.
Secțiunea 13
Demiterea din funcție este puterea cetățenilor cu drept de vot de a elimina un ofițer electiv sau persoana de conducere a administrației publice sau diplomatice.
Secțiunea 14
(a) Demiterea din funcția electivă sau numită politic al unui ofițer de stat este inițiată prin transmiterea către Prim-ministru a unei petiții prin care se întemeiază motivul demiterii. Participanții au 120 de zile pentru a depune petiții semnate.
(b) O petiție de Demitere din funcție a unui ofițer la nivel de stat trebuie să fie semnată de către alegători în număr egal cu 5 la sută din ultimele voturi pentru funcția respectiva, semnături din fiecare din cele 42 județe, în număr de 1% din ultimul vot pentru funcția din județ. Semnăturile pentru Demitere din funcție a senatorilor, membrilor din Parlament, ai membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a judecătorilor curților de apel și ai instanțelor de judecată trebuie să fie egali cu un număr de 10 la sută din ultimele voturi pentru funcție.
(c) Primul ministru ține un număr actual de semnături atestate biroului respectiv la ultima alegere.
Secțiunea 15
(a) Alegerile pentru a stabili dacă revocarea unui ofițer și, dacă este cazul, alegerea unui succesor este convocată de Președintele României și are loc nu mai puțin de 60 de zile și nici mai mult de 90 de zile de la data certificării suficiente de semnături.
(b) O alegere de Demitere din funcție se poate desfășura în termen de 90 de zile de la data certificării semnăturilor suficiente pentru ca alegerile să poată fi consolidate cu următoarea alegere programată regulat, care va avea loc total sau parțial în aceeași jurisdicție în care au loc alegerile de revocare
(c) Dacă votul majorității asupra Demiterii din funcție, ofițerul este înlăturat și, dacă există un candidat, candidatul care primește o majoritate este succesorul.
Secțiunea 16
Constituția prevede circulația, depunerea și certificarea petițiilor, desemnarea candidaților și alegerea revocării.
Secțiunea 17
Dacă este inițiată Demiterea din funcție a președintelui României sau a Primului Ministru al României, îndatoririle de rechemare ale acelui birou sunt îndeplinite de Procurorul general.
Secțiunea 18
Un agent de stat care nu este Demis va fi rambursat de către stat pentru cheltuielile electorale de Demitere din funcție a ofițerului, suportate legal și personal. O altă revocare nu poate fi inițiată împotriva ofițerului decât după șase luni de la alegeri.
Secțiunea 19
Demiterea din funcție a ofițerilor locali se exercita de către 5 la suta din numărul alegătorilor respectivei funcții elective la ultima alegere sub supravegherea procurorului șef al localității respective.
Secțiunea 20
Condițiile funcțiilor elective prevăzute de prezenta Constituție, altele decât membrii Legislativului, încep luni după 1 ianuarie următoare alegerilor. Alegerile vor avea loc în ultimul an numerotat, înainte de expirarea termenului.