Încărcare
Vă prezentăm mai jos textul preliminar al proiectului Altă Constituție, rezultat în urma consultării și analizării a unui număr de peste 3.000.000 de emailuri trimise către noi.
Fac mențiunea că acest text va suferi modificări în funcție de discuțiile purtate în cadrul Comotetului de Inițiativă. În cadrul acestui Comitet de Inițiativă participă (în ordinea sosirii):
Pe măsură ce textul va căpăta formule clare acceptate de majoritatea membrilor Comitetului de Inițiativă, vom prezenta modificările care apar.
Remintim că până la această dată sindicatele și alte partide politice au refuzat să își exprime dorința de reprezentare în cadrul Comitetului de Inițiativă, chiar dacă au fost invitate direct.
Text actualizat la 28.04.2020
Art. 1 - Pentru aplicarea prezentei Constituții, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
(1) Constituția este ansamblul normelor, principiilor și valorilor stabilite prin votul majorității cetățenilor români cu drept de vot exprimat liber, aplicabile pe teritoriul României, prin care sunt stabilite drepturile și obligațiile tuturor cetățenilor români, precum si principiile de baza ale organizării și funcționării statului român.
(2) Țara este teritoriul locuit de poporul român, organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat
(3) Statul este instituția suprastructurală, instrument principal de organizare politică și administrativă prin intermediul căruia se exercită funcționalitatea sistemului social și sunt reglementate relațiile dintre oameni.
(4) Norma este regula, dispoziția, etc. obligatorie, fixată prin lege sau prin uz, recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă
(5) Principiul este elementul fundamental, ideea, legea de bază pe care se întemeiază sistemul politic, juridic, normele de conduită etc.
(6) Valoarea este însușirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităților sociale și idealurilor generate de acestea, o sumă a calităților care dau preț unui obiect, unei ființe, unui fenomen, etc., care stabilesc importanța, însemnătatea, prețul, meritul.
(7) Național atribut care stabilește apartenența la o națiune.
(8) Națiunea este comunitatea umană caracterizată prin unitatea de teritoriu, de conștiință a identității istorice și culturale, originilor genetice comune și, în general, prin unitate de limbă, valori și religie.
(9) Suveran înseamnă deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă.
(10) Unitar este atributul prin care se arată că formează un singur tot, un întreg, omogen.
(11) Independent arată că nu depinde, nu atârnă de cineva sau de ceva în sens politic și/sau economic, liber, neatârnat, autonom, nestăpânit și neexploatat de alt stat.
(12) Indivizibil arată că nu este divizibil, nu poate fi divizat, împărțit.
(13) Drapelul este semnul distinctiv al unui stat, al unei subdiviziuni teritoriale legal constituită, al unei unități militare, al unei organizații, asociații etc. reprezentat printr-o bucată de pânză sau de mătase, într-una sau în mai multe culori, adesea cu o emblemă sau cu o stemă, prinsă de o lance de lemn, steag.
(14) Familia este formă socială de bază, realizată prin actul căsătoriei civile, care unește soțul și soția (părinții) și pe descendenții acestora (copiii necăsătoriți), aflați în aceeași gospodărie.
(15) Familia restrânsă este familia formată din părintele singur, însoțit de copii minori sau necăsătoriți, care locuiesc la aceeași adresă.
(16) Soțul este persoana născută cu sex masculin, care, la data încheierii căsătoriei și pe durata acesteia, își păstrează sexul.
(17) Soția este persoana născută cu sex feminin, care, la data încheierii căsătoriei și pe durata acesteia, își păstrează sexul.
(18) Reprezentativitatea este atributul asociat unei persoane care, la cererea sa, ocupă un loc sau o funcție prin care își asumă obligația de a reprezenta interesele fiecărui cetățean cu drept de vot care l-a desemnat.
Art. 2 - România
(1) România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.
1. Suveranitatea națională aparține poporului român.
2. Suveranitatea se exercită prin organe reprezentative, numai în interesul întregului popor român.
3. Suveranitatea națională nu poate fi exercitată de o persoană sau un grup de persoane în nume propriu.
4. Independența României nu poate constitui element de negociere în nicio împrejurare.
(2) Drapelul României
1. Drapelul României este tricolor având culorile roșu, galben, albastru.
2. Așezarea culorilor se face vertical indiferent de dimensiunea și forma drapelului în ordinea de la lance: albastru, galben, roșu.
(3) Stema și sigiliul României sunt stabilite prin legi organice
(4) Ziua Națională
1. Ziua Națională a României este data de 1 Decembrie.
2. Ziua Națională a României poate fi schimbată prin lege organică validată prin referendum național.
(5) Imnul României
1. Imnul Național al României este "Deșteaptă-te române"
2. Imnul Național se poate modifica prin lege organică validată prin referendum.
(6) Teritoriul României
1. Teritoriul României este inalienabil.
2. Granițele României sunt stabilite prin lege organică validată prin referendum național.
3. Teritoriul României este organizat administrativ în județe, municipii reședință de județ, municipii, orașe, comune, sate.
4. Pe teritoriul României nu pot exista alte forme de organizare administrativă.
5. Pe teritoriul României nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.
6. Pe teritoriul României sunt interzise constituirea și existența sub orice formă a oricăror delimitări geografice care să favorizeze apariția unor separații ale populației pe criterii etnice, religioase, culturale, rasiale.
7. Teritoriul României este unitar, indivizibil și nu poate constitui subiect de negociere în nicio situație.
8. Teritoriul aflat între două localități, indiferent de gradul de dezvoltare al acestora este proprietatea comună a tuturor cetățenilor români și este aflat în gestionarea statului.
9. Transferul dreptului de proprietate asupra teritoriilor comune se poate face exclusiv către cetățenii români.
10. Acordarea dreptului de utilizare asupra teritoriilor comune nu poate avea loc pentru o perioadă mai mare de 10 ani.
(7) Resursele naturale
1. Resursele naturale ale României aparțin tuturor cetățenilor români pe toată durata cetățeniei.
(8) Forma de guvernământ
1. România este republică organizată pe principiul separației reale a puterilor legislativă, executivă și judecătorească în spiritul democrației directe
(9) Limba oficială
1. Singura limbă oficială în România este limba română.
2. Documentele și comunicările oficiale se emit în limba română indiferent de scopul în care sunt emise.
3. Cunoașterea limbii române este obligatorie pentru toți cetățenii români.
(10) Moneda națională
1. Moneda națională a României este LEUL
2. Prin lege organică validată prin referendum național, România poate schimba moneda națională
(11) Capitala României
1. Capitala politică, economică și administrativă a României este Municipiul București.
2. Prin lege organică validată prin referendum, România poate avea două sau mai multe capitale cu scopuri diferite în orașe diferite.
Art. 3 - Constituția
(1) Constituția este obligatoriu de respectat de către oricare cetățean român, indiferent de poziția sa în societate.
(2) Stabilește că:
1. România este republică, organizată pe principiul separației reale a puterilor legislativă, executivă și judecătorească în spiritul democrației directe.
2. Puterea legislativă este asigurată de către instituția "Parlamentul României".
3. Puterea executivă este asigurată de către instituția "Guvernul României"
4. Puterea judecătorească este asigurată de către instituția "Curtea Supremă a României".
5. Separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească este garantată prin dreptul cetățenilor de a alege și schimba în orice moment persoanele care le reprezintă cel mai bine interesele, pentru oricare dintre cele trei puteri, în oricare moment al existenței României.
(3) Se stabilește că instituțiile de control cetățenesc care se vor supraveghea permanent și activ activitatea celor trei puteri sunt:
1. Avocatul Poporului pentru Parlamentul României
2. Protecția Consumatorului pentru Guvernul României
3. Consiliul Avocaților și Procurorilor pentru Curtea Supremă a României
(4) Forma și conținutul textelor incluse în Constituție sunt stabilite de poporul român prin votul majorității simple a cetățenilor cu drept de vot, exprimat liber în cadrul oricărui referendum de modificare a oricăror și oricâtor articole din Constituție
(5) Procesul de modificare, anulare, adăugare a oricărui text inclus în Constituție se va iniția automat la solicitarea a minim 5% din cetățenii cu drept de vot exprimată în scris și depusă la Avocatul Poporului.
(6) Orice act normativ care încalcă, interpretează, denaturează, alterează sau aduce atingere în sens nefavorabil textului sau spiritului Constituției este nul de drept.
Art. 4 - Cetățenii români
(1) Orice persoană născută în spațiul teritorial al României devine în mod automat cetățean român.
(2) Orice persoană născută din părinți având cetățenie română devine în mod automat cetățean român.
(3) Cetățenia română se poate obține la cerere sau acorda de către statul român conform legii organice.
(4) Pierderea cetățeniei române
1. Cetățenia română este retrasă de drept în cazul în care cetățeanul român dobândește o altă cetățenie.
2. Cetățenia română se pierde de drept în momentul în care s-a constatat că o persoană care a dobândit cetățenia la cererea sa a încălcat Constituția.
(5) Cetățenia română nu poate fi retrasă persoanelor care au dobândit-o prin naștere, cu excepția celor care dobândesc altă cetățenie într-un alt stat.
Art. 5 - Dreptul la viață
Art. 6 - Dreptul la libertate
Art. 7 - Dreptul la proprietatea dobândită legal și la proprietatea comună administrată de statul român.
Art. 8 - Dreptul la securitatea și intimitatea personală, a familiei, a casei, a corespondenței, a comunicațiilor directe, a imaginii proprii sau a membrilor familiei sale
Art. 9 - Dreptul la protejarea propriilor valori materiale.
Art. 10 - Dreptul la întemeierea unei familii.
Art. 11 - Dreptul la respect și demnitate
Art. 12 - Dreptul la exprimare liberă și la replică
Art. 13 - Dreptul la identitate proprie și recunoaștere ca persoană de sine stătătoare în fața legii.
Art. 14 - Dreptul de acces imediat și neîngrădit la justiție publică reală, imparțială și independentă.
Art. 15 - Dreptul la tratament egal cu oricare alt cetățean român în fața legii, în fața autorităților și în fața a oricărei publicații media
Art. 16 - Dreptul de a alege și de a fi ales ca reprezentant al altor cetățeni.
Art. 17 - Dreptul de a fi reprezentat în instituțiile statului.
Art. 18 - Dreptul la muncă legală, remunerată conform legislației în vigoare.
Art. 19 - Dreptul de a plăti impozite și taxe directe și indirecte de maxim 35% din totalul veniturilor sale.
Art. 20 - Dreptul de a se pensiona la aceeași vârstă cu a oricărui alt cetățean.
Art. 21 - Dreptul la pensie în funcție de contribuțiile plătite pe durata vieții.
Art. 22 - Dreptul la serviciile medicale gratuite minime.
Art. 23 - Dreptul la educație și învățământ asigurate gratuit, exclusiv în limba română, până la vârsta de 18 ani.
Art. 24 - Dreptul la liberă asociere și liberă practică. Sunt interzise asocierile extremiste, cu scopuri separatiste, revizioniste, paramilitare, etc.
Art. 25 - Dreptul de a fi tratat ca nevinovat până în momentul condamnării definitive.
Art. 26 - Dreptul de a folosi, pentru apărarea drepturilor care îi sunt încălcate, aceleași mijloace care au fost folosite la încălcarea drepturilor.
Art. 27 - Dreptul la religie proprie.
Art. 28 - Dreptul la un mediu înconjurător favorabil vieții și dezvoltării durabile a țării.
Art. 29 - Dreptul de a participa la orice consultare cu oricare dintre reprezentanții aleși.
Art. 30 - Alte drepturi rezultate din acordurile internaționale semnate de România care nu încalcă sau contravin textului Constituției
Art. 31 - Obligația de a respecta drepturile celorlalți cetățeni.
Art. 32 - Obligația de a asigura un mediu înconjurător favorabil dezvoltării vieții și societății
Art. 33 - Obligația de a cunoaște limba română.
Art. 34 - Obligația de a plăti prejudiciile aduse altor cetățeni.
Art. 35 - Obligația de a participa la controalele sanitare preventive.
Art. 36 - Obligația de a absolvi învățământul gratuit.
(1) Etapele învățământului gratuit sunt:
1. Grădinița – pentru copii de 2-6 ani;
2. Școala generală primară – pentru copii de 7-10 ani;
3. Școala generală secundară – pentru copii de 11-14 ani;
4. Liceul sau școala profesională – pentru copii de 15-18 ani;
(2) Materiile obligatorii de studiat pe întreaga durată a învățământului gratuit sunt:
1. Limba română și gramatica limbii române
2. Matematica
3. Istoria României
4. Geografia și resursele naturale ale României
5. Etica și Morala
6. Educație juridică
7. Educația medicală
8. Educația fizică
9. Educație financiară
10. O limbă de circulație internațională
(3) În funcție de aptitudinile sale copilul va urma și alte cursuri din cadrul catedrelor existente în unitatea de învățământ în care participă.
(4) Pe toată durata învățământului obligatoriu, copii vor beneficia gratuit de resursele materiale minime necesare participării la cursurile pe care le urmează.
Art. 37 - Obligația de a își exprima votul în cadrul oricărui referendum național sau local.
Art. 38 - Obligația de a își alege reprezentantul în instituțiile de conducere și în instituțiile de control cetățenesc.
Art. 39 - Obligația de a participa la consultările reprezentanților proprii.
Art. 40 - Obligația de a anunța autoritățile în cazul constatării încălcării legilor.
Art. 41 - Obligația de a plăti impozitele și taxele, directe și indirecte, stabilite în Parlamentul României în limita a maxim 35% din totalul veniturilor realizate.
Art. 42 - Referendumul național este forma supremă de manifestare a voinței majorității cetățenilor români.
Art. 43 - Participarea la referendum este obligatorie pentru toți cetățenii români cu drept de vot.
Art. 44 - Referendumul național
(1) Se poate iniția de către:
1. Un Comitet de inițiativă compus din minim zece cetățeni cu drept de vot, la solicitarea a minim 5% din cetățenii cu drept de vot, exprimată în scris și depusă la Avocatul Poporului.
2. Avocatul Poporului în cazul tratatelor și acordurilor internaționale.
3. 75% din ocupanții locurilor din Parlament, în cazul în care este necesară dezbaterea unor legi organice
4. Curtea Supremă în cazul în care este necesară clarificarea unor situații deosebite de natură să afecteze majoritatea cetățenilor, pentru care nu există posibilitatea adoptării unei legi organice.
(2) Se desfășoară după cum urmează:
1. Se anunță cu minim 60 de zile calendaristice înainte de data începerii
2. Durata minimă pentru exprimarea voturilor este de 7 zile calendaristice de la data începerii
3. Programarea la urne este transmisă fiecărui cetățean, la domiciliul acestuia, cu 30 de zile înainte de data începerii referendumului.
4. Absența nejustificată medical de la exprimarea votului în cadrul unui referendum național se sancționează.
5. Consultarea cetățenilor prin referendum poate avea un număr nelimitat de întrebări la care cetățenii au obligația de a răspunde.
6. Variantele de răspuns posibile în cazul fiecărei întrebări din cadrul unui referendum sunt "DE ACORD", "CONTRA" și "ABȚINERE".
(3) Rezultatul referendumului
1. Pentru fiecare întrebare inclusă în referendum, răspunsul pentru care se acumulează cel mai mare număr de voturi va fi declarat câștigător.
2. În cazul în care numărul de voturi de „ABȚINERE” este majoritar, referendumul va fi reluat în termen de 180 de zile cu reformularea întrebărilor.
3. Termenul de punere în aplicare a deciziei cetățenilor este de maxim 180 de zile de la data stabilirii rezultatului referendumului.
(4) Pe durata desfășurării voturilor pentru referendum nu sunt permise:
1. Publicarea sondajelor de opinie, indiferent de mediul de publicare și sursă.
Art. 45 - Parlamentul României este instituția care exercită puterea legislativă în numele cetățenilor români.
Art. 46 - Mandatul de reprezentare din partea cetățenilor:
(1) Se acordă de fiecare cetățean român cu drept de vot în mod explicit în favoarea unui singur parlamentar.
(2) Se transmite printr-o declarație depusă la Avocatul Poporului prin care identifică în mod unic persoana care îl va reprezenta în Parlament începând cu data specificată în declarație.
(3) Se poate modifica numai de către cetățeanul cu drept de vot în favoarea altui candidat o singură dată pe lună calendaristică, cu aplicare începând din prima zi calendaristică a lunii următoare.
(4) Prin mandatul de reprezentare acordat, cetățeanul își exprimă acordul cu privire la alocarea din taxele și impozitele plătite de el a unei sume fixe de 0,02% din valoarea salariului minim brut pe economie pentru fiecare lună, necesară constituirii bugetului lunar alocat persoanei mandatate.
Art. 47 - Parlamentul României nu poate avea mai puțin de 151 de locuri și mai mult de 299 de locuri.
Art. 48 - Locurile în Parlamentul României sunt ocupate cu respectarea următoarelor condiții:
(1) Pentru un loc din Parlamentul României poate candida oricare cetățean român care îndeplinește următoarele condiții:
1. Au cetățenia română obținută prin naștere.
2. Au drept deplin de vot.
3. Nu depășesc vârsta maximă de pensionare;
4. Nu totalizează un număr de 84 de luni de funcție ocupată în Parlament;
5. Nu au fost niciodată condamnați definitiv;
6. Prezintă public programul politic propriu pe care și-l asumă ca obligație în fața cetățenilor cu drept de vot care îi acordă mandatul de reprezentare.
7. Alte condiții prevăzute de legile în vigoare.
(2) Lista tuturor candidaților, însoțită de autobiografie și de programul politic asumat, este prezentată pe public pe pagina web a Parlamentului, a Avocatului Poporului și a fiecărei Primării.
(3) Ocuparea unui loc în Parlamentul României este posibilă dacă:
1. Fiecare loc în Parlamentul României este acordat unui candidat prin decizia personală a cetățenilor cu drept de vot exprimată prin mandat scris predat Avocatului Poporului.
2. Numărul minim de mandate cetățenești necesar pentru ocuparea unui loc în Parlamentul României este de 50.000, existente la începutul fiecărei luni calendaristice.
3. În cazul în care numărul de locuri ocupate în Parlament rămâne impar la începutul lunii calendaristice în care urmează să înceapă activitatea candidatul.
4. Numărul minim de locuri ocupate scade sub 151, chiar dacă numărul minim de mandate din partea cetățenilor nu este atins.
(4) Gradul de reprezentativitatea persoanei care ocupă un loc în Parlamentul României este stabilit prin aplicarea următoarelor criterii:
1. Numărul de mandate de reprezentare deținute din partea cetățenilor
2. Data ultimei intrări pe un loc în Parlament
3. Data la care s-a înregistrat ultimul mandat din partea cetățenilor cu drept de vot
(5) Locul din Parlamentul României este pierdut de drept începând cu prima zi a lunii calendaristice de către:
1. Parlamentarul nu întrunește numărul minim de 50.000 de mandate de reprezentare ca urmare a notificărilor cetățenilor depuse în cursul lunii încheiate.
2. Parlamentarii care au cel mai mic grad de reprezentativitate, în cazul în care numărul total de candidați depășește numărul maxim de locuri din Parlamentul României.
3. În cazul unei egalități perfecte a gradului de reprezentativitate, toți parlamentarii aflați în situația de egalitate de pe ultimul loc își pierd locul.
4. Procedura se repetă până când numărul de locuri ocupate în Parlament rămâne impar și se încadrează în limitele stabilite prin Constituție.
(6) Bugetul parlamentarului
1. Valoarea acestuia este dată de numărul de mandate de reprezentare pe care le adună pentru fiecare lună în plus.
2. Se pune la dispoziția parlamentarului în prima zi lucrătoare a lunii calendaristice, cu excepția impozitelor și taxelor corespunzătoare salariilor care urmează să fie plătite din acest buget.
3. Parlamentarul are obligația de a folosi bugetul pentru:
i) Constituirea fondului de salarizare pentru propria persoană și pentru personalul pe care îl va angaja;
ii) Acoperirea cheltuielilor de consultate a cetățenilor.
iii) Acoperirea cheltuielilor cu deplasările, cazările, diurnele și orice alte cheltuieli sunt considerate utile.
4. În termen de maxim 15 (cincisprezece) zile lucrătoare de la începutul lunii următoare, parlamentarul va prezenta documentele justificative legale pentru cheltuielile efectuate.
5. Utilizarea altor sume sau resurse pe perioada mandatului este strict interzisă sub sancțiunea pierderii dreptului de ocupare a unui loc în Parlamentul României pentru o perioadă de 5 ani consecutivi.
(7) Bugetul constituit de cetățeni prin mandatele acordate parlamentarilor care nu pot ocupa un loc în Parlament se transferă automat către Rezerva pentru Situații de Urgență.
Art. 49 - Numărul de voturi exprimate de un parlamentar este egal cu numărul de mandate deținute de acesta.
Art. 50 - Funcțiile de conducere în cadrul Parlamentului sunt ocupate de parlamentari în ordinea gradului de reprezentativitate pe care aceștia îl au.
Art. 51 - În termen de maxim 180 de zile de la data încheierii unui referendum național, Parlamentul are obligația de a actualiza legislația necesară punerii în aplicare a deciziei cetățenilor cu drept de vot.
Art. 52 - Parlamentul adoptă legi organice și legi simple
(1) Toate legile intră în dezbatere parlamentară începând cu prima zi lucrătoare a lunii următoare depunerii inițiativei legislative.
Art. 53 - Legile organice
(1) Legile organice includ:
1. Legea identității persoanei;
2. Legea Referendumului;
3. Legea Bugetului de Stat;
4. Codul Civil și Codul de Procedură Civilă;
5. Codul Penal și Codul de Procedură Penală;
6. Legea Patrimoniului Național;
7. Legea Apărării Naționale;
8. Legea Serviciilor de Informații;
9. Legea Administrării Interne;
10. Legea Energiei;
11. Legea Mediului Înconjurător;
12. Legea Sănătății;
13. Legea Educației și Culturii;
14. Legea Transporturilor și Infrastructurii;
15. Legea Muncii și Serviciilor Sociale;
16. Legea Comerțului;
17. Legea Afacerilor Externe;
18. Legea Finanțelor și Trezoreriei;
19. Legea Industriei și Cercetării;
20. Legea Agriculturii;
21. Legea Turismului;
22. Legea Administrării și Protejării Resurselor Naturale;
23. Legea Funcționarilor Publici;
24. Legea Protecției Consumatorului;
(2) Legile organice se pot referi și la alte domenii pentru care Constituția prevede adoptarea unor legi organice
(3) Adoptarea, modificarea sau înlocuirea legilor organice se face numai prin votul favorabil al unui număr de parlamentari care reprezintă 75% dintre cetățenii cu drept de vot..
Art. 54 - Legile ordinare
(1) Se pot adopta, modifica sau anula cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în Parlament.
Art. 55 - Inițiativele legislative
(1) Pot fi depuse de:
1. Comitetul de inițiativă susținut de un grup de câte 1.000, în cazul legilor ordinare, sau 3.000, în cazul legilor organice, de cetățeni cu drept de vot provenind din fiecare sector al Municipiului București și fiecare județ din România.
2. Minim 10 (zece) parlamentari în cazul legilor ordinare sau minim 30 (treizeci) de parlamentari în cazul legilor organice
3. Guvernul României
4. Curtea Supremă
5. Avocatul Poporului
6. Protecția consumatorului
7. Consiliul Avocaților
(2) Dezbaterea parlamentară a inițiativelor legislative
1. Fiecare inițiativă legislativă intră în dezbatere parlamentară începând cu prima zi lucrătoare a lunii următoare depunerii inițiativei.
2. Termenul de dezbatere este, cel mult, ultima zi lucrătoare:
i) A lunii în care a început dezbaterea în cazul legilor ordinare
ii) A lunii următoare lunii în care a început dezbaterea în cazul legilor organice.
(3) Adoptarea legilor
1. Nicio lege nu poate fi adoptată tacit.
2. Participarea personală a parlamentarilor la ședința în care urmează să fie votată adoptarea sau respingerea unei legi este obligatorie, sub sancțiunea pierderii locului în Parlament pentru o perioadă de cinci ani consecutivi.
3. Votul parlamentarilor este exprimat deschis și menționat în procesul verbal de ședință.
Art. 56 - Nicio lege organică sau ordinară nu poate intra în vigoare fără avizul favorabil emis de Avocatul Poporului, după stabilirea formei finale a textului legii.
Art. 57 - Guvernul este instituția care exercită puterea executivă în numele și pe seama cetățenilor români, exclusiv în favoarea acestora.
Art. 58 - Guvernul
(1) Stabilește normele metodologice de aplicare a legilor adoptate în Parlamentul României în termen de 30 de zile de la data adoptării acestora.
(2) Urmărește aplicarea unitară a normelor metodologice la nivelul întregii țări.
(3) Gestionează activitatea economică a fiecărei societăți comerciale în care statul este acționar.
Art. 59 - Intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a unei legi poate avea loc numai cu avizul favorabil al Protecției Consumatorului.
Art. 60 - Nicio lege nu își poate produce efectele în absența Normelor Metodologice de aplicare.
Art. 61 - Guvernul are in compunere:
(1) Un loc de Prim Ministru;
(2) Un loc de ministru pentru fiecare secțiune prevăzută în sistemul de Clasificare a Activităților din Economia Națională;
(3) Un loc de secretar de stat pentru fiecare diviziune prevăzută în sistemul de Clasificare a Activităților din Economia Națională, dacă în secțiunea din care face parte există cel puțin trei diviziuni;
(4) Un loc de director general pentru fiecare grupă prevăzută în sistemul de Clasificare a Activităților din Economia Națională, care are cel puțin trei clase în subordine;
(5) Un loc de director adjunct pentru fiecare clasă prevăzută în sistemul de Clasificare a Activităților din Economia Națională, dacă în grupa din care face parte există minim trei clase incluse;
Art. 62 - Candidații pentru un loc în Guvern trebuie să întrunească următoarele condiții minime obligatorii:
(1) Au cetățenia română obținută prin naștere.
(2) Au drept deplin de vot.
(3) Nu depășesc vârsta de pensionare.
(4) Nu au fost condamnați definitiv niciodată.
(5) Nu au avut niciodată fapte înscrise în cazierul fiscal.
(6) Au lucrat în România cel puțin 10 ani în domeniul pentru care candidează.
Art. 63 - Candidații au obligația de a prezenta public o autobiografie detaliată care să conțină și experiența profesională acumulată.
Art. 64 - Lista candidaților va fi prezentată permanent pe pagina web a Guvernului și a Protecției Consumatorului.
Art. 65 - Mandatul de reprezentare din partea cetățenilor:
(1) Se acordă de fiecare cetățean român cu drept de vot în mod explicit în favoarea unei singure persoane care să poată ocupa funcția de ministru.
(2) Se transmite printr-o declarație depusă la Protecția Consumatorului prin care identifică în mod unic persoana care îl va reprezenta în Guvern începând cu data specificată în declarație.
(3) Se poate modifica numai de către cetățeanul cu drept de vot în favoarea altui candidat o singură dată pe lună calendaristică, cu aplicare începând din prima zi calendaristică a lunii următoare.
(4) Prin mandatul de reprezentare acordat, cetățeanul își exprimă acordul cu privire la alocarea din taxele și impozitele plătite de el a unei sume fixe de 0,02% din valoarea salariului minim brut pe economie pentru fiecare lună, necesară constituirii bugetului lunar alocat persoanei mandatate.
Art. 66 - Ocuparea locurilor în Guvernul României
(1) Numărul minim de mandate cetățenești necesar pentru ocuparea unui loc în Guvern este:
1. 50.000 mandate pentru un loc de Ministru
2. 30.000 mandate pentru un loc de Secretar de Stat
3. 20.000 mandate pentru un loc de Director General
4. 10.000 mandate pentru un loc de Director Adjunct
(2) La începutul fiecărei luni calendaristice, Protecția Consumatorului transmite numărul de mandate existente pentru fiecare dintre ocupanții și candidații la un loc în Guvern.
Art. 67 - Curtea Supremă este instituția care asigură conducerea sistemului judiciar și aplicarea unitară a legislației în vigoare pe întreg teritoriul României.
Art. 68 - Armata este instituția care asigură funcția de apărare a teritoriului României, pe timp de pace și pe timp de război.
Art. 69 - În cazul declarării stării de urgență, a stării de necesitate sau a stării de dezastru la nivel local sau național, armata va prelua toate funcțiile de conducere și coordonare a activităților societății din zonele afectate.
Art. 70 - Avocatului Poporului este instituția care exercită controlul respectării Constituției de către textul legilor care urmează să fie adoptate de Parlamentul României.
Art. 71 - Avocatul Poporului este instituția care:
(1) asigură respectarea Constituției în numele cetățenilor;
(2) asigură reprezentarea din oficiu a cetățenilor în fața autorităților;
(3) asigură respectarea independenței puterilor în stat;
(4) asigură preluarea documentelor necesare inițierii referendumului național la inițiativa cetățenilor;
(5) poate iniția un referendum național;
(6) validează referendumurile și rezultatele acestora;
(7) asigură consultarea publică a cetățenilor pentru o perioadă de minim 10 zile și maxim 30 de zile;
(8) asigură transparența consultării publice garantând că toate comunicările, punctele de vedere, observațiile, propunerile primite din partea cetățenilor sunt publice și vor fi publicate online pe măsură ce acestea sunt transmise;
(9) emite avizele favorabile sau nefavorabile asupra textelor propuse pentru legiferare;
Art. 72 - Conducerea instituției Avocatului Poporului este asigurată:
(1) la nivel județean - de șapte persoane alese, pentru o perioadă de trei ani, prin vot secret, universal, egal, direct și liber consimțit de către cetățenii cu drept de vot cu domiciliul stabil în acel județ.
(2) la nivel național - de cinci persoane alese anual prin votul deschis al reprezentanților aleși în județe.
Art. 73 - Protecția Consumatorului este instituția care exercită controlul asupra conținutului normelor metodologice de aplicare a legilor emise de Guvernul României
Art. 74 - Protecția Consumatorului are următoarele obligații:
(1) obligația de a verifica respectarea cu prioritate a intereselor cetățenilor de către toate instituțiile administrative și societățile în care statul român este acționar.
(2) obligația de a asigura consultarea publică a cetățenilor cu privire la normele metodologice de aplicare a legilor emise de Guvern.
(3) obligația de a prezenta public toate obiecțiile aduse de către cetățeni
(4) obligația de a propune îmbunătățiri care să fie aduse normelor metodologice de aplicare a legislației
(5) obligația de a sesiza Avocatului Poporului elementele legislative care aduc prejudicii cetățenilor
(6) obligația de a prelua, investiga și soluționa petițiile cetățenilor, prezentând public rezultatul fiecărei operații.
(7) obligația de a verifica respectarea de către autorități aplicarea corectă a normelor metodologice
(8) obligația de a asigura despăgubirea justă a cetățenilor prejudiciați de activitatea desfășurata de orice instituție publică din administrația locală sau națională, și orice societate sau organizație constituită conform legii, care intră direct sau indirect în contact cu cetățenii.
(9) obligația de a sancționa contravențional, cu sume cuprinse între 1% și 3% din cifra de afaceri pentru anul anterior, orice formă de dezinformare sau de informare incompletă asupra oricăror mărfuri sau servicii prezentate cetățenilor
(10) obligația de a sancționa contravențional, cu sume cuprinse între 20% și 30% din salariul brut, funcționarii publici care aduc prejudicii cetățenilor prin nerespectarea normelor metodologice emise de Guvern.
(11) obligația de a sancționa contravențional, cu sume cuprinse între 20% și 30% din salariul mediu brut pe economie, cetățenii care aduc prejudicii altor cetățeni
Art. 75 - Protecția Consumatorului are următoarele drepturi:
(1) dreptul de a elibera din funcție orice funcționar public ocupant al oricărei poziții în cadrul oricărei instituții din domeniul administrației publice, atunci când acesta se află la a doua sancțiune contravențională
(2) dreptul de elibera din funcție orice funcționar public din administrația publică locală la cererea scrisă a unui număr de cetățeni reprezentând 5% din cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ teritorială în care funcționează instituția
(3) dreptul de a suspenda temporar sau de a închide definitiv activitățile care aduc prejudicii sănătății publice, sănătății cetățenilor.
(4) dreptul de a aplica sancțiuni contravenționale de minim 1% și maxim 3% din cifra de afaceri
(5) dreptul de a confisca și distruge mărfurile care nu respectă prevederile legale aflate în stadiul de transport, depozitare sau comercializare.
Art. 76 - Consiliul Avocaților este instituția care asigură controlul asupra corectitudinii oricăreia dintre hotărârile judecătorești
Art. 77 - Consiliul Avocaților este compus din avocați cu drept de liberă practică și procurori.
Art. 78 - Identitatea cetățenilor români este garantată prin acte de identitate emise în atât în formă materială cât și în format digital de către autoritățile statului conform legislației aplicabile.
Art. 79 - La împlinirea vârstei de 18 ani, cetățenii români primesc gratuit actul de identitate atât în format fizic cât și în format digital.
Art. 80 - Deteriorarea sau pierderea acestora se sancționează. Costurile de înlocuire se suportă de către cetățean.
Art. 81 - Actul de identitate în formă fizică sau în format digital asigură toate formele de acces necesare cetățenilor și demonstrează drepturile pe care aceștia le au în raport cu orice entitate care își desfășoară activitatea pe teritoriul României.
Art. 82 - Unica bază de date care conține datele de identificare ale cetățenilor români va fi întreținută și administrată de către Institutul Național de Statistică.
Art. 83 - Accesul la informațiile incluse în baza de date unică este permis în mod automat oricărei autorități a statului român.
Art. 84 - Accesul la informațiile incluse în baza de date unică este permis oricărei alte entități numai cu acordul exprimat expres și punctual de către cetățean.
Art. 85 - Cetățenii români au dreptul de a accesa imediat și fără restricții baza de date unică pentru a putea vedea data, scopul, persoana și datele care au fost solicitate și primite ca urmare a oricărei interogări făcute asupra datelor sale personale, indiferent de natura acesteia.
Art. 86 - Utilizarea datelor personale în alte scopuri decât acelea pentru care s-a cerut accesul constituie infracțiune și se sancționează.
Art. 87 - Voința cetățenilor români se exprimă prin semnarea olografă a documentelor în formă fizică sau prin semnarea electronică a documentelor electronice.
Art. 88 - Instituțiile statului sunt obligate să recunoască orice document care are înglobat un certificat digital calificat emis de către o autoritate acreditată, ca fiind un înscris autentic sub semnătură privată.
Art. 89 - Toate documentele necesare unui cetățean român în relația cu autoritățile vor fi prezentate în format electronic, însoțite de explicații detaliate clar și complet cu privire la completarea acestora, pe paginile web ale instituțiilor.
Art. 90 - În România votul se poate exprima:
(1) prin deplasarea la urne în secțiile de votare stabilite conform legislației în vigoare
(2) prin prezentarea unui certificat digital calificat emis de o autoritate acreditată