Carpii Mol-Davi-Eni


04:05timp citire
210accesări
23cititori
salvare

DONAȚI PENTRU SUSȚINEREA ZIARULUI:


Sintagma ”Dacii liberi” este o noțiune convențională, care îi desemnează pe DACI în secolele II-IV d.C., GEȚI în Muntenia, CARPI în Moldova, COSTOBOCI în Carpații Nordici și DACI MARI în nord-vest (Satu Mare, Crișana, Zarand) și care NU au intrat în componența Provinciei romane Dacia. 


Cucerirea și anexarea Daciei lui Decebal (mai precis: doar a zonei centrale a fostului regat geto-dacic) nu însemna supunerea tuturor triburilor traco-getice de la nordul Dunării și din Arcul Carpatic; o mare parte dintre acestea (cu mult mai multe decât cele înglobate între hotarele provinciei) au continuat să trăiască în libertate dincolo de Limesul nordic, răsăritean ori vestic ale provinciei romane: geto-daci si tracii liberi septentrionali (Costoboci, Carpi, Biefi, Arsietai etc.).

Dacii liberi sunt numiți și „mărginași”, vecini cu provincia daco-romană, cunoscuți pentru acțiunile lor războinice în cursul sec. II-III, până in sec. IV, nerenunțând niciun moment la ideea eliberării teritoriului ocupat de romani.

Costobocii, carpii și alte seminții trace septentrionale și-au continuat incursiunile în provinciile romane în cursul sec. II-III. 

CARPII au locuit teritoriul de la est de Carpați până la Nistru.

Organizați într-o puternică uniune tribală, carpii au dominat, din punct de vedere economic, politic și militar, atât unele triburi de origine dacică (dacii liberi din Muntenia), cât și populațiile "barbare" pătrunse în zona extracarpatică a României, din rândul cărora amintim pe sarmaţi.

Luptători de temut, aceștia nu au fost niciodată cuceriți de romani.

Carpii au fost nu numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci și cei mai periculoși dușmani ai Imperiului roman la Dunărea de Jos. Ei au atacat în repetate rânduri imperiul fie singuri, fie în alianță cu sarmații, goții(tot de sorginte getică) și alte seminții.

Triburile carpilor au fost atestate documentar și arheologic pe teritoriul de astăzi al Moldovei, la est de Carpați, în special în secolele II și III d Hr. Mai precis Ptolemeu, în Geographia, îi atestă în jurul anul 140 pe carpi în teritoriul dintre Siret și Prut, cu toate că descoperirile arheologice au extins teritoriul ocupat de carpi până la Nistru.

Tot geograful Ptolemeu arată că triburile carpilor se învecinau la sud cu zona de astăzi a Munteniei, ocupată temporar de sarmații roxolanii, în timp ce la nord se învecinau cu un alt trib dacic al costobocilor ce locuiau în zona Bucovinei de Nord de astăzi dar și a unor părți din Ucraina. La vest carpii stăpâneau până la arcul carpatic.

Triburile carpilor au fost deosebit de războinice. Carpii au invadat și jefuit cu numeroase ocazii Imperiul Roman. Războinicii carpi au supus sau au luat sub stăpânirea lor toate triburile dacice din est, formând o formidabilă confederație în colaborare cu goții (tot o ramură getică) și sarmații.

”Informațiile oferite de izvoarele scrise lasă să se înțeleagă că, în prima jumătate a secolului III, Carpii ocupau un loc de frunte între celelalte populații dacice libere din regiunile est-carpatice.

Autoritatea lor este recunoscută, iar atacurile organizate împotriva Imperiului roman, la care își asociază uneori pe sarmaţi și pe goți, sunt de o forță rar întâlnită, mai ales până în vremea lui Filip Arabul (244-249).”

(Ion Ioniță, ”Din istoria și civilizația dacilor liberi”)

După cum preciza și Mircea Eliade în ”De la Zalmoxe la Ghenghis Han”, la geto-daci existau confrerii războinice, prin care tinerii erau inițiați și ajungeau să se identifice, mai ales în timpul luptei, cu un prădător totemic.În cazul geto-dacilor fiind vorba de LUP.

Astfel, conform părerii marelui istoric al religiilor, ar fi existat și războinici-lup, tineri inițiați care își însușeau furia și sălbăticia, în luptă, a carnasierului luat ca animal totemic.

Descoperirile arheologice au arătat că romanii au fost nevoiți să-i îmbogățească pe carpi.

Împărații romani, pentru a evita atacurile devastatoare ale carpilor, le-au oferit sume importante de bani, sub forma unor stipendii.

Arheologii au descoperit numeroase tezaure carpice, cu monede romane, fie din jaf, dar mai ales plătit de romani drept ”taxă de protecție” (după cum o confirmă și sursele istorice)

TRANSMITE ARTICOLUL PRIN EMAIL

DONAȚI PENTRU SUSȚINEREA ZIARULUI:

Salvează la mărimea de: 10px 11px 12px
Despre autor

Claudia Pop-Silaghi

Colaborator

Lista articolelor publicate în Ziarul România Rațională

31.08.2020
157 afișări
21.08.2020
397 afișări
20.08.2020
206 afișări
28.06.2020
258 afișări
24.06.2020
339 afișări
20.06.2020
531 afișări
07.06.2020
251 afișări
06.06.2020
176 afișări
05.06.2020
561 afișări
04.06.2020
416 afișări
03.06.2020
210 afișări
02.06.2020
165 afișări
01.06.2020
313 afișări
30.05.2020
214 afișări
29.05.2020
389 afișări
28.05.2020
274 afișări
27.05.2020
579 afișări
26.05.2020
270 afișări
26.05.2020
287 afișări
25.05.2020
292 afișări
25.05.2020
1.643 afișări
23.05.2020
442 afișări
23.05.2020
264 afișări
22.05.2020
725 afișări
21.05.2020
545 afișări