Crucea - osatura octogonului

CRUCEA apare sub diferite forme în ornamentica populară și este de o vechime cu mult mai mare decât creștinismul.

Crucea este în primul rând osatura octogonului în dublă formă (+ și X) și a svasticii în forma sa simplă de cruce orizontală înscrisă cunoscută și sub numele de cruce greacă.

În simbolismul tradițional crucea este asimilată arborelui cosmic căci „prin cruce = centru se operează comunicarea cu cerul”.

În creștinismul popular nu se schimbă cu nimic.

Crucea, făcută din lemnul Arborelui Cunoștinței Binelui și Răului, este identificată sau se substituie arborelui cosmic; ea este descrisă ca un arbore care urcă de la pământ la cer, copac veșnic care stă în mijlocul cerului și al pământului sprijinind cu tărie universul sau arborele vieții plantat pe Golgotha.

Pe de altă parte numeroase texte patristice compară crucea cu o scară, cu o coloană sau cu un munte.

Deci, toate simboluri sunt ale lui Axis Mundi sau Osia Lumii.

Cu atât mai mult cu cât crucea verticală (crucea răstignirii cu brațul vertical mai lung și cel orizontal mai scurt) prin axul său vertical reprezintă tocmai axul lumilor, iar cel orizontal reprezintă planul terestru în care se manifestă principiul coborât de-a lungul Columnei Cerului în manifestare.

Un alt simbol al Centrului este crucea orizontală care însă se raportează numai la un singur plan de existență (lumea) simbolizând expansiunea lumii în discuție, pornită din centrul crucii după imaginea principiului simbolizat întotdeauna de punctul central al crucii.

După acest principiu al crucii orizontale s-a petrecut și migrația pelasgo-hiperboreeană dinspre centru (Geto-Dacia) spre cele patru zări.

CRUCEA GETICĂ DE LA SARMIZEGETUSA REGIA, datează cu multe mii de ani înaintea creștinismului.

În istoria străveche a Geto-Dacilor crucea exista cu multe mii de ani înainte de creștinism, ea însemnând cerul și pământul, răsăritul și apusul (viața și moartea), centrul acesteia fiind centrul universului, Soarele, pe care geto-dacii, urmând tradițiile străbunilor lor, îl adorau.

Un localnic de la poalele Sarmizegetusei Regia, din Munții Orăștiei, susține că i s-a întâmplat o ciudățenie.

Câteva nopți la rând, a visat pe un bătrân de statură mică, parcă îmbrăcat în negru, care-l îndruma să meargă să caute o cruce la el în grădină. Și până la urmă, asta a făcut. Bărbatul a pus mâna și a dezgropat o cruce misterioasă cu simboluri ciudate, exact din locul indicat în somn.

Turiștii care se îndreaptă spre Sarmizegetusa Regia sunt invitați să se abată de la drumul care traversează satul Grădiștea de Munte, aflat la poalele așezării antice, pentru a vedea unul dintre cele mai misterioase monumente din zonă: o cruce din piatră, inscripționată cu anul "1” 833 ( de fapt acela nu este un 1, ci un LAMBDA  grecesc λ 833), care a iscat controverse datorită poveștii sale.

Savu Sturdza, pensionarul care ar fi descoperit-o, a relatat că monumentul se afla îngropat între cei doi nuci din grădina gospodăriei sale.

Visele ciudate ale săteanului au început în urmă cu aproape zece ani.

„Dormeam în casă, noaptea, când am visat pe Cineva care mi-a spus: să merg să caut o cruce la mine-n în grădină. Nu am luat în seamă visul la început”, a relatat omul.

În nopțile următoare, potrivit săteanului, personajul misterios, de care își amintește ca fiind un bătrân cu barbă și cu straie negre, i-a apărut din nou în vis și a continuat să îi poruncească să dezgroape crucea.

Săteanul a cercetat locul de la umbra celor doi nuci și a observat ieșind din pământ doar un colț al monumentului.

A săpat în jurul acestuia, și a dat de o cruce de piatră, împodobită cu simboluri religioase și inscripționată cu mesajul „Anno Domini λ 833” (traducere din limba latină: "În Anul λ 833").

Savu Sturdza a trebuit să abandoneze lucrul, neputând ridica de unul singur crucea, însă în nopțile următoare vocea din vis nu i-a dat pace.

Câteva zile mai târziu,  Savu a reușit să scoată crucea cu ajutorul a doi muncitori ce lucrau la drumul din zonă și a unui utilaj.

A turnat-o apoi în beton, în apropierea răspântiei, iar preoții din zonă au sfințit-o.

De atunci, monumentul și mai ales povestea sa, relatată de hunedorean, a devenit o atracție locală. „Și tot de-atunci, am avut liniște”, spune Savu Sturdza.

"Lambda (majusculă Λ, literă mică λ, greacă Λάμ(β)δα lam(b)da) este a unsprezecea literă a alfabetului grec.

În sistemul de numerație greacă, Lambda are valoarea 30.

Deci, ar fi anul 30.833...(!!!)

Forma acestei litere pare să provină din litera lamed (Lamedh) din alfabetul fenician, sau...de ce nu?!...din vechiul alfabet getic.