Cultura CUCUTENI, mai veche decât cea mesopotamiană

Misterioasa civilizație de acum 7.000 de ani


04:17timp citire
288accesări
22cititori
salvare

DONAȚI PENTRU SUSȚINEREA ZIARULUI:


Pe teritoriul României s-au păstrat urmele uneia dintre cele mai strălucite civilizații ale preistoriei europene: Civilizația Cucuteni, o cultură insuficient cunoscută la noi, dar care a lăsat în urmă mii de vase și figurine de ceramică pictată, unice în Europa.

Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai misterioase culturi ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană, a lăsat în urmă vestigii impresionante, care ar putea fi scoase la lumină în sute de situri arheologice din România.

Enigmatica dispariție a acestei civilizații este și mai impresionantă. Din cele peste 4.000 de așezări descoperite, 90% au fost distruse de foc.

Specialiștii nu pot stabili dacă a fost un cataclism sau o incendiere intenționată și nici motivul care a dus la această extincție.


Civilizația Cucuteni – mai veche cu o jumătate de mileniu decât cultura mesopotamiană

Civilizația Cucuteni, răspândită din sud-estul Transilvaniei, în Moldova (incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) și în vestul Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafață de peste 350.000 kilometri pătrați.

Numele său a fost dat de descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni din județul Iași și Tripolie, lângă Kiev, Ucraina.

Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4.600-4.500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, deci în epoca neolitică. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă.

Este una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat sau incizat pe vase și statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei și a metalelor (cupru și aur), cât și datorită întrebărilor pe care le ridică. Multe dintre acestea rămân fără răspuns…

CUCUTENI, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î. e. n.), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii.

Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit, confecționare de unelte.

În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susținut și de lipsa necropolelor.

Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare evidențiate mai ales prin pictură.

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Mai presus de toate rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunităților Cucuteni cu morții lor? Este greu de explicat de ce în cadrul săpăturilor nu s-a descoperit încă nici o necropolă, ci doar câteva înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult.

Istoricii cred că în cultura Cucuteni oamenii își ardeau rudele moarte în propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi vase în care se păstra cenușa rudelor, în familie.

TRANSMITE ARTICOLUL PRIN EMAIL

DONAȚI PENTRU SUSȚINEREA ZIARULUI:

Salvează la mărimea de: 10px 11px 12px
Despre autor

Claudia Pop-Silaghi

Colaborator

Lista articolelor publicate în Ziarul România Rațională

31.08.2020
157 afișări
21.08.2020
397 afișări
20.08.2020
206 afișări
28.06.2020
258 afișări
24.06.2020
339 afișări
20.06.2020
531 afișări
07.06.2020
252 afișări
06.06.2020
177 afișări
05.06.2020
562 afișări
04.06.2020
419 afișări
03.06.2020
210 afișări
02.06.2020
166 afișări
01.06.2020
313 afișări
30.05.2020
215 afișări
29.05.2020
389 afișări
28.05.2020
274 afișări
27.05.2020
579 afișări
26.05.2020
270 afișări
26.05.2020
288 afișări
25.05.2020
292 afișări
25.05.2020
1.643 afișări
23.05.2020
442 afișări
23.05.2020
264 afișări
22.05.2020
725 afișări
21.05.2020
545 afișări