-
Încărcare
Încărcare
Formula „magică” a totalitarismului parlamentar existent în România începe cu „descântecul”: „Îmi asum răspunderea pentru ...”. „Magia” este dată în primul rând de lipsa sancțiunilor în cazul în care nu se îndeplinește obiectivul propus! Adică: a promis, s-a prefăcut că face, dacă iese – se laudă că a făcut, dacă nu iese – se laudă că a încercat, dar nu l-au lăsat alții. Și dacă tot nu iese, parlamentarul care are încă urme de etică și morală, își cere scuze public (rar!), însă rămâne în continuare parlamentar, își ia mai departe salariul, indemnizațiile și pensia, și puțin îi pasă de ce spune cetățeanul care i le plătește!
Constituția actuală l-a deposedat în mod real pe cetățeanul român de dreptul de a elimina din Parlamentul României, pe oricare dintre parlamentari, în orice moment al mandatului.
Să vedem cum:
În Titlul I - Principii generale, Art. 2 – Suveranitatea este stabilit că:
Pentru că „specialiștii” din domeniu au primit ordin „considerat” că este „riscantă” o asemenea formulare, s-au decis să limiteze suveranitatea națională la un singur grup de interese: Parlamentul. Au transformat instituția „Parlament” dintr-una din autoritățile statului în puterea supremă!
Titlul III - Autoritățile publice, Capitolul I - Parlamentul, Secțiunea 1 - Organizare și funcționare, Art. 61 - Rolul și structura
Diferența de nuanță este semnificativă: o putere în stat este compusă din mai multe autorități! În cazul Parlamentului, făcătorii textului au avut „grijă” să elimine orice altă autoritate care să poată crea legi! Ca să exemplificăm: cetățenii români vor 300 de parlamentari și parlament unicameral. Dacă Parlamentul nu vrea, cetățenii români NU POT AVEA PROPRIA LEGE! Simplu, nu-i așa?
Deci, cetățene dragă, pe unde mai este suveranitatea ta? Unde ți-au ascuns-o „specialiștii” speculanți ai lipsei tale de cunoștințe și profitori ai incapacității tale de a vrea să înțelegi? Când o găsești ... anunță-ne și pe noi!
Deci,
Să le adresăm un „gând bun” celor care ne-au păcălit!
Prima întrebare la care ar trebui să avem un răspuns este: „Cum să ne conducem țara?”.
Actuala Constituție ne limitează posibilitățile prin articolul 152- Limitele revizuirii:
Acest lucru înseamnă că putem avea un text complet nou al Constituției care să includă, conform propunerii făcute de România Rațională, următoarele articole:
Art. 2 – România
Mergând pe linia înlocuirii Constituției, în sensul garantării suveranității cetățenilor români, se propun și următoarele articole:
Art. 42 - Referendumul național este forma supremă de manifestare a voinței majorității cetățenilor români.
Art. 45 - Parlamentul României este instituția care exercită puterea legislativă în numele cetățenilor români.
Art. 51 - În termen de maxim 180 de zile de la data încheierii unui referendum național, Parlamentul are obligația de a actualiza legislația necesară punerii în aplicare a deciziei cetățenilor cu drept de vot.
Puțin mai simplu spus: rezultatul oricărui referendum național trebuie pus în aplicare în termen de 6 luni.
Și urmează întrebarea: „Și dacă iar nu vor parlamentarii, ce facem?”
Să vedem ce avem acum...
Avem „alegeri libere, periodice și corecte”, „prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale”.
Avem di’ tăti!
De fapt nu avem nimic! Pentru că, strecurat discret prin Constituție, cuvântul „SECRET” generează siguranța că niciun cetățean obișnuit NU POATE verifica nimic atunci când vine vorba de vot!
Experiența ne-a demonstrat că morții pot vota în liniște, vii nu au cărți de identitate recunoscute de autoritățile care le-au emis, unii votează de 20 de ori în 20 de județe, alții votează și în timp de sunt operați la spital, etc. Fără să luăm în calcul pe cei care votează dar nu știu ce sau pe cine, sau pe cei care returnează buletinul de vot gol, către cei care i-au dat buletinul de vot gata ștampilat înainte de intrarea în secția de votare!
Și cum v-ați aștepta stimați cetățeni să își asume răspunderea ei, parlamentarii, când voi cetățenii fugiți bucuroși de răspundere?
Cum poate un cetățean român să meargă la un parlamentar și să spună: „Ai promis că faci asta! Pentru că așa ai promis, eu am votat partidul tău și ai câștigat alegerile, ai ajuns parlamentar! Acum, văd că nu vrei să faci ce ai promis! Trebuie să pleci! Să nu mai fii parlamentar!”
Dacă parlamentarul îi aruncă cu dispreț: „Dovedește că ai votat cu partidul meu!” și cetățeanul înghite gălușca pentru că pur și simplu nu poate dovedi!
Mai mult, subsecvent Constituției, parlamentarii și-au creat Legea 208/2015 prin care se spune că:
ART. 5
(1) Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
În limbaj simplu: un senator reprezintă 168.000 de locuitori și un deputat reprezintă 73.000 de locuitori.
Și vin alegerile generale! Și totalul participanților la vot este de 7.323.368 de cetățeni, din care au luat „naștere” 136 de senatori și 329 de deputați.
„Artimetica” noastră simplă spune că:
136 senatori x 168.000 locuitori = 22.848.000 locuitori
329 deputați x 73.000 locuitori = 24.017.000 locuitori
Dacă luăm în calcul și faptul că populația României este total diferită de cifrele de mai sus, precum și că pentru unii populația este mai numeroasă decât pentru alții, nu trebuie să ne mire lipsa permanentă a unei cifre reale a populației pe care Institutul Național de Statistică refuză constant să o prezinte la zi, sub orice fel de pretexte. Și cică suntem „informatizați”! Penibil!
Să revenim!
Plecăm de ideea de „vot secret=lipsă control”. Nu poți demonstra că te-a mințit sau că nu a făcut, pentru că nu poți demonstra că i-ai ales!
Deci, este necesară eliminarea cuvântului „secret” din expresia „vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”.
Mai există și o a doua problemă: ești cetățean destoinic, responsabil și consideri că cetățeanul X-ulescu este onest, corect și gândește foarte asemănător cu tine în problemele care te frământă cel mai mult. Și vrei să-l alegi pe X-ulescu să te reprezinte în Parlament.
Pentru că Legea de acum prevede că „Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă” te duci și VOTEZI LISTA în care figurează X-ulescu ca propunere! Și te faci că nu vezi că pe lângă X-ulescu mai există vre0 câteva sute de alți colegi de partid de-ai lui X-ulescu. Sau dacă știi, te gândești că: „Asta este! Așa este legea și n-ai ce face!” Habar nu ai cine sunt restul, și ce hram poartă! Ca să nu menționăm că X-ulescu habar nu are că tu exiști pe planeta asta!
Câștigă LISTA pe care este X-ulescul „tău”! Și începe „circoteca” activității parlamentare! Și X-ulescu „al tău” SE SUPUNE LISTEI, în mod special atunci când X-ulescu vrea să rămână „PE LISTĂ” și data viitoare, la următoarele alegeri! Și când LISTA DECIDE, X-ulescu NU EXISTĂ DECÂT CA UNITATE DE ADUNAT LA VOT! Valoarea lui scade până la ... disipare în listă!
Haideți să privim și altfel:
Tu cetățean român, ești convins că Piscupescu este om adevărat și că vrea să facă ceva bun pentru tine și pentru cetățenii acestei țări. Și vezi că Piscupescu scrie clar, negru pe alb, ce urmează să facă dacă ajunge parlamentar!
Pe lângă Piscupescu, mai este și Farfuridi, Habarnescu, Dandanache, Ploscă, Trahanache, Șoferescu, Vulpița, Madonița și alții. Care se laudă și ei că fac și dreg dacă îi alegi. Dar tu ești convins de Piscupescu! El are valoare!
Și cum ar fi să te duci undeva, nu contează unde, și să scrii negru pe alb:
„Eu Gâlmă Trandafiraș, vreau să fie parlamentar Piscupescu! DOAR EL! Nu și alții”?
Și după ce ai semnat hârtia să primești hârtie ca „Piscupescu PROMITE că face ...” și ți se dă lista de promisiuni! Adică nu înjură, nu fumează în birou, nu îți arată două degete la tribuna Parlamentului, nu îți face rudele plecate din țară „hoți și curve”, votează pentru tăierea pensiilor speciale, votează pentru oprirea defrișărilor, votează pentru ... etc.
Și ca tine se mai duc alți 49.999 din toată țara! Și Piscupescu ajunge parlamentar la limită inferioară cu 50.000 de MANDATE! Adică REPREZINTĂ 50.000 de cetățeni!
Și te duci acasă frumos, și aștepți să vezi ce face!
Și trece o lună, și nu face! Și trece o altă lună și vezi că nu face!
Și la a treia, a patra, etc. lună de „nu face” te gândești: „Măi, dar ăsta mi-a promis că face ce scrie pe lista asta, dacă îl votez pe el!”
Și pui mâna și-l cauți! Și îți explică el de ce nu a făcut! Și dacă nu te convinge (sau dacă nu-l „găsești”) te superi și, fără violență, te duci acolo unde ai pus hârtia cu alegerea lui Piscupescu, și semnezi o altă hârtie care să sune cam așa: „NU MAI VREAU ca Piscupescu să mă reprezinte! În locul lui îl vreau pe Trahanache!”. Și iar primești lista cu ce promite Trahanache că face!
La sfârșitul lunii se trage linie și Piscupescu nu mai are mandatul tău! Și nu mai poate fi parlamentar, pentru că nu are cele 50.000 de mandate minime necesare! Și brusc te caută el: „Știți ... am greșit ... nu mai fac ... promit că ... ” doar-doar te duci luna viitoare să-l numești pe el „ALESUL TĂU”!
Sună bine? Daaaa...
Hai să facem!
- Va urma -