Neutralitatea politică înseamnă și o mână de ajutor întinsă oricăror partide mici sau mari

Întotdeauna procesul de adunare a semnăturilor de susținere pentru alegeri a fost o procedură care generează multe discuții.Cele mai multe discuții sunt legate de validarea listelor de semnături.

Știm că există prostul obicei al partidelor de a utiliza "scriitori" de liste care completează listele de susținători în baza unor tabele primite din nenumărate resurse proprii partidelor, de obicei a celor parlamentare. Prin oamenii numiți în diverse funcții publice, s-a reușit colectarea informațiilor confidențiale ale majorității persoanelor fizice din România. Odată adunate aceste informații, "scriitorii" (ajunși deja profesioniști în domeniu), completează datele persoanelor și aplică acele mâzgălituri care să țină loc de semnături olografe.

Plecând de la aceste mici detalii mai puțin cunoscute publicului, și ocolind multe alte asemenea detalii, trecem la validarea listelor de susținători. Operațiunea în sine nu pare a fi complicată: listele depuse la birourile electorale după un tipic atins în ani de experiență, sunt luate "la mână" și personalul desemnat cu validarea listelor are la dispoziției informații rezultate din bazele de date ale evidenței populației. Astfel că prin introducerea CNP-ului în calculator, apare imediat informația legată de nume, prenume, adresa de domiciliu, seria și numărul actului de identitate, data nașterii, etc. Comparând cu datele înscrise pe listă pot apare diferențe mai mult sau mai puțin semnificative. De exemplu: seria la cartea de identitate este ilizibilă sau din adresa de docimiciliul lipsește etajul, sau CNP este ilizibil, etc. În funcție de strictețea persoanei care face verificarea poziția din lista de susținători poate fi anulată.

Există situații în care listele "suspecte" (cam același scris pe o listă sau mai multe liste cu același scris) să fie sesizate și anulate din start. La fel cum există și situații în care "partidele de încredere" nu beneficiază de aceleși reguli stricte, "știut fiind că" au un număr mare de membri (chiar dacă nimeni nu știe câți mai sunt efectiv membri sau au "rămas" din trecut cu datele complete).

Conform Legii 115/2015 modificată prin Legea 84/2020 ar rezulta că pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.

Totodată este util să știm că: pentru candidaturile la consiliul local și funcția de primar din aceeași circumscripție electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul județean și președintele consiliului județean din aceeași circumscripție electorală, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți vor prezenta câte o singură listă de susținători.

De ce toată această poveste?

Va începe în curând (unii deja au început) campania de colectare a semnăturilor de susținere.

Mulți dintre cei care locuiesc la bloc vor primi din nou din partea administratorilor liste de susținere pentru a fi semnate. Listele respective de obicei nu conțin numele partidelor, ale candidatului la primărie sau la consiliul județean, etc. Sunt niște tabele fără antet completat clar și corect și complet. Tipul acesta de tabele este folosit de "culegătorii" care au "rețele de socializare" directă cu administratorii blocurilor, cu studenții din campusuri, cu persoanele de la poarta fabricilor, etc. Colectarea semnaturilor fără specificarea datelor de identificare a candidaților sau partidelor, permite în general "negocierea" cu partidele: "Am 300.000 de semnături adunate! Cât îmi dai?", "Ceilalți îmi dau mai mult! Și știi că trebuie să plătesc și pe cei care m-au ajutat ..."

Este o abordare care a adus rezultate benefice atât partidelor politice (mai ales cele alimentate de la bugetul de stat) cât și "lucrătorilor din teren".

În general candidații independenți sunt tratați exact ca și când ar fi un partid. Adică un candidat independent este obligat să adune tot atâtea liste de adeziune cât adună orice partid. Diferența este că partidul adună 100 de semnături pentru 30 de candiați la un loc, iar un singur candidat este "pedepsit" cu obligația de a aduna același număr de semnaturi ca și cei 30 de pe lista de partid. Total injust, dar așa au știut partidele să asigure egalitatea în drepturi.

Unul din lucrurile mai puțin comentate public este acela că în momentul validării listelor de adeziune, de foarte multe ori o greșeală găsită într-un tabel poate duce la anularea întregului tabel cu semnături. Și nu prea există căi de "negociere" s-a anulat și gata! Nu ai timp să mai strângi alte semnaturi!

Astfel încât din dorința de a economisi hârtia și costurile de tipărire, copiere, etc. partidele aleg ca tabelul cu listele de semnături să fie cât mai mare - 20-30 de poziții. Acest fapt în sine generează posibilitatea ca scrisul de mână al cetățenilor să se suprapună, să nu încapă în căsuțe, să fie prescurtate denumiri de străzi, etc. Într-un cuvânt multe poziții înghesuite pe paginile cu semnături sporesc riscul ca întregul tabel să fie anulat, din cauza unei singure (sau două) greșeli. Cu alte cuvinte o greșeală anulează 20-30 de semnâturi de susținere.

Plecând de la ideea că vrem să ajutăm fiecare dintre partide sau candidați independenți, indiferent cât de mici sau mari sunt partidele, am pregătit un sistem gratuit de generare a listelor pentru adunarea semnăturilor de adeziune.

Sistemul prezintă o lista a unităților administrativ teritoriale din România, și permite completarea manuală a denumirii partidului, a candidaților la funcțiile de primar sau de președinte al consiliului județean, adăugarea însemnului electoral al partidului și generarea unor tabele pentru adunarea semnăturilor de adeziune care să fie ușor de completat de către cetățeni prin faptul că spațiul din rubricile tabeleului este organizat astfel încât să permită suficient loc (de exemplu) pentru adresele lungi (ex. București, Sector 3, str. 1 Decembrie 1918, nr.112 bis, bl. 112, sc.1 et.9 ap 65).

În acest fel oferim GRATUIT posibilitatea oricărui partid sau candidat independent să-și pregătească rapid și eficient listele necesare.

Tot ce aveți de făcut este să urmați instrucțiunile de la adresa

https://ziarul.romania-rationala.ro/alegeri-locale-2020/

Succes la alegeri!