Nici ei nu știu câți au hotărât să fie

Prin Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente se stabilește că: „Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.”

Anul precedent anului în care au loc alegerile din 06.12.202 este: 2019.

Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică spune că: „Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2019 a ajuns la 22 171 mii persoane”.

Adică la 01.01.2019 există 22.171.000 persoane cu cetățenie română și cu domiciliul înregistrat în România.

Dacă vrei să vezi câtă „populație după domiciliu” a fost înregistrată în fiecare județ la data de 01.01.2019, pagina web a Institutului Național de Statistică îți oferă o listă pe județe al cărui total este 22.204.507. Să mai existe încă un deputat și încă un senator pe undeva aruncați printr-un colț de circumscripție!

Dacă citești mai departe Legea nr.208/2015 afli că ar trebui să ai în total 134 de senatori și 307 deputați prin Parlamentul României, conform Anexei 1 din lege!

Dacă faci o comparație între „populația după domiciliu” și norma de reprezentare (un senator la 168.000 și un deputat la 73.000 de „populație după domiciliu”) pentru fiecare județ, rezultă că lipsesc vreo 17 senatori și vreo 20 de deputați. Cu alte cuvinte NU TOȚI cetățenii români cu domiciliul în România sunt reprezentați în Parlament.

Astfel că există județe în care numărul de „populație după domiciliu” nu este acoperit de numărul de senatori după cum urmează:

La mișto, pentru a demonstra că ei pot, există și „populație după domiciliu” supra-reprezentată:

După același model, există „populație după domiciliu” nereprezentată în Camera Deputaților:

Și „populație după domiciliu” SUPRA-reprezentată în Camera Deputaților

Deci unii au mai multe drepturi decât alții, pentru că legislația a fost făcută prost sau rău-voitor numai în „interesul populației parlamentare”

Sau mai simplu:

Există 489.130 „populație după domiciliu” care este dată deoparte de deputați și 695.623 „populație după domiciliu” care este „reprezentată” de mai mult de un deputat.

Există 909.525 „populație după domiciliu” care este dată deoparte de senatori și 1.217.018 „populație după domiciliu” care este „reprezentată” de mai mult de un senator.

Per ansamblu, județele Alba, Bacău, Cluj, Dâmbovița, Iași, Ilfov, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Timiș și Vrancea sunt cele care contează cel mai puțin atunci când este vorba de reprezentarea în parlament a „populației după domiciliu”.

La polul opus de află județele Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanta, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea și Vaslui pentru care există mai mult de un senator și mai mult de un deputat care „se îngrijește” de „populația după domiciliu”.

Și totul dintr-o alegere „justă” a cifrelor din norma de reprezentare!

Spre veșnică mulțumire a „populației după domiciliu” și a „populației parlamentare”.

La cât sunt de mulți ar fi în stare să declare Senatul și Camera Deputaților ca fiind județe ale României și să-și aloce minim doi senatori și minim patru deputați pentru fiecare din aceste „județe”!