Pileus - Căciula Geto-Dacică


05:20timp citire
118accesări
10cititori
salvare

MOTTO:

”Obicei vechi ... De la moșii și strămoșii mei lăsat. / Cu căciulile pe frunte /Stăm de veacuri ca un munte / În curbura Arcului Carpați, /Asta e căciula mea / Și o port cum se purta /Că-i obicei din daci păstrat /... Cin’ nu crede să se ducă La Columnă să se uite și-o vedea, / Sabia încovoiată, arcul, scutul și căciula / Orice dac le-avea ...

(Cantautor : ION HAGIU, Învățător din Zăbala, COVASNA.)
 


Foarte ușor de recunoscut în orice reprezentare imagistică, căciulile geților, cu nota specifică – vârful aplecat în față, erau confecționate din material țesut pentru timp de vară sau din blană de miel pentru iarnă.

Căciulile getice specifice s-au generalizat pentru că erau modul cel mai practic de a menține părul strâns în decursul diverselor activități. Partea mai umflata din față a căciulii menținea nodul părului. În timp, pe când s-au aplicat metode de tuns, s-a uniformizat și căciula.

Denumirea de MOȚI vine de la chica antică, moțul de păr, pe care îl purtau bărbații și care era un obicei geto-dac, uzitat până în a doua jumătate a secolului trecut în țara Moților.

Căciula dacică, numită PILEUS, era nu numai un acoperământ de cap, ci si un semn distinctiv.

Geto-Dacii care purtau pileus – PILEAȚI - făceau parte din pătura socială superioară, formată din aristocrați (TARABOSTES) și războinici.

Cei din pătura socială inferioară – COMATI (sing. Comatus) – nu purtau pileus, aveau capul descoperit.

Prin urmare, este mult mai potrivit, termenul generic de căciulă geto-dacică.

Chiar și astăzi, în anotimpul friguros, în foarte multe zone din România țăranii poartă căciuli din blană de miel, cu vârful îndoit în față sau într-o parte, asemenea străbunilor geto-daci.

Toate căciulile sunt făcute din blană tăbăcită de miel, ale căror culori consacrate sunt negru, cafeniu și gri-brumăriu, niciodată alb sau tărcat.

Pe Columna lui Traian, vedem că nu orice dac avea căciulă. Pe reliefurile Columnei sunt 680 de figuri dacice (plus-minus 2 sau 3, căci unele scene sunt deteriorate la limita ilizibilului). Dintre aceștia doar 68 poartă pileus (deci 10% din efective), un procent perfect acceptabil pentru corpul de comandă compus evident din aristocrați.

Dacă cercetăm izvoarele literare antice, iată ce spun:

Dio Chrisostomos observă și notează un astfel de marcaj social:

”[…] diferite neamuri poartă pe cap niște cușme, tinas pilous, așa cum obișnuiesc acum aceia dintre traci numiți geți […]”.

Petrus Patricius întărește acest lucru spunând că:

”Decebal a trimis soli purtători de cușme.”

Sextus Aurelius Victor:

”Într-adevăr, el (Traian) ca primul sau chiar singurul care a extins stăpânirea romană dincolo de Dunăre, supunând și transformând într-o provincie romană pe daci, care purtau pileus.”

Căciula este, pentru observatorii străini, dar nu numai, unul dintre aceste elemente de port cu caracter evident elitist, purtarea piesei subliniind diferența dintre individ și inferiorii lui, dar și relevând egalitatea dintre cei care aveau dreptul să o poarte.

În custodia Muzeul Național de Istorie a României se găsește o figurină antropomorfă, aparținând perioadei neolitice, mai exact culturii Gumelnița, obiect descoperit în comuna Vidra și care are o vechime de aproximativ…7.000 de ani.

Figurina poartă pe creștet o căciulă care seamănă izbitor de bine cu o căciulă geto-dacică.

Evident, nu putem vorbi de geto-daci, în adevăratul sens al cuvântului, în urmă cu 7.000 de ani, dar putem vorbi de strămoși de-ai lor, care au transmis mai departe, până la ei, asemenea elemente de vestimentație.

Așadar, această căciulă este originară din spațiul nord-dunărean și nu a fost “importată” din alt spațiu geografic.

Cu atât mai mult cu cât frigienii, un alt neam care a “popularizat” această căciulă în lumea antică și, ulterior, în simbolistica mondială, erau, urmași ai neamului tracic al brigilor, ce au migrat din zona balcanică în Anatolia (Turcia de astăzi) în preajma mileniului I î.C.

Pe reversul unui denar de argint emis de împăratul Traian după cucerirea Daciei, este reprezentat un luptător dac, așezat pe scut în atitudine resemnată, cu falx-ul lângă el.

Putem observa ca el poarta căciula tipic dacică – pileus.

DECENEU dădea preoților geto-daci căciuli numite de Jordanes “pileus” și care erau căciulile conice ale dacilor. Deceneu a cerut dacilor ca pe toți dacii/geții care poartă căciuli din astea “Pileus”, să fie numiți de acum încolo “CAPILLATI”, denumire pe care geții au acceptat-o și respectat-o foarte mult, folosind-o si până in ziua de azi (Jordanes se referă la “azi”, la vremea lui, adică secolul VI î.C).

Pilleati și Tarabostes fiind conducătorii geto-dacilor, dintre care se alegeau regii și preoții, purtau căciula lor dacică cunoscută de noi și de restul globului ca și „Phrygian cap”.

Jordanes se refera la căciula conică numită ,,pileus" în secolul 1 î.C purtate numai de conducătorii din Dacia, ei numindu-se Pilleati, deci “cei cu căciula pe cap”.

De menționat e că dacii- mi târziu, MOȚII, aveau ca modă capilară să își împletească coada în vârful capului și o împleteau singuri în față.

Problema era că la daci le cădea vârful căciulii în față din cauza cozii, iar la greci, care nu aveau coadă sus pe cap, căciula stătea dreapta în sus, conică. Dar e una si aceeași căciulă.

TRANSMITE ARTICOLUL PRIN EMAIL
Salvează la mărimea de: 10px 11px 12px
Despre autor

Claudia Pop-Silaghi

Colaborator

Lista articolelor publicate în Ziarul România Rațională

28.06.2020
192 afișări
24.06.2020
261 afișări
20.06.2020
424 afișări
07.06.2020
176 afișări
06.06.2020
108 afișări
05.06.2020
469 afișări
04.06.2020
319 afișări
03.06.2020
142 afișări
02.06.2020
118 afișări
01.06.2020
268 afișări
30.05.2020
177 afișări
29.05.2020
311 afișări
28.05.2020
243 afișări
27.05.2020
471 afișări
26.05.2020
216 afișări
26.05.2020
246 afișări
25.05.2020
254 afișări
25.05.2020
1.467 afișări
23.05.2020
400 afișări
23.05.2020
231 afișări
22.05.2020
561 afișări
21.05.2020
389 afișări