Informatizarea României

Deși românii sunt recunoscuți la nivel mondial pentru performanțele în industria software, România continuă să fie tributară hârtiei scrise! Este o realitate tristă faptul că la ANAF depui declarațiile online cu semnătură electronică, dar orice dosar care trebuie predat trebuie să conțină „Copia C.U.I.”, „Copia C.I.”, sau cazier fiscal, cazier judiciar, etc.. Cu alte cuvinte trebuie să vii cu copii ale documentelor emise de alte autorități. Procedurile interne ale instituțiilor publice sunt făcute astfel încât să asigure un număr cât mai mare de funcționari. Există funcționari care colectează dosare, alții care le transportă între diferite birouri, alții care analizează, alții care le arhivează, alții care le păzesc, și tot așa.

S-au investit miliarde de lei în tot felul de servere, sisteme informatice, programe, pregătire profesională a funcționarilor. Fiecare instituție sau grup de instituții are sisteme proprii, făcute în etape diferite, cu scopuri diferite, conținând informații diferite despre exact aceleași persoane fizice sau juridice. Comunicarea datelor între autorități continuă să se facă pe bază de cereri scrise, care sunt expediate prin poștă, pentru care se așteaptă răspuns tot în scris, trimis tot prin poștă.

S-au creat mijloace de identificare a persoanei prin folosirea certificatelor digitale calificate pentru generarea de semnături electronice, dar autoritățile cer în continuare documente notariale. Notarii refuză să utilizeze semnătura electronică și vor prezența fizică și semnături olografe pe hârtii.

Vrem să eliminăm aceste practici și să asigurăm o profundă schimbare a mijloacelor de comunicare între cetățeni și instituții, dar, mai ales, între instituții.