Învățământul la standardele inteligenței românești

Strategia coerentă pe termen lung a dezvoltării învățământului trebuie să garanteze posibilitatea reală de dezvoltare intelectuală și morală a fiecărui copil. Evoluția fiecărui copil trebuie urmărită în primul rând în funcție de aptitudinile sale native. Punctul comun oferit de toate formele de învățământ trebuie să fie constituit din valori morale și etice, iar dezvoltarea intelectuală să fie determinată de înclinațiile tânărului. Din combinarea celor două componente va rezulta întotdeauna calitatea rezultatului. Iar rezultatul va tinde mereu către o generație de cetățeni având concepte corecte de morală și etică, fiecare dintre ei fiind pregătit în domeniul de activitate pentru care are înclinații native. Finalitatea va fi un popor cu etică și morală comună care își desfășoară din plăcere activitatea în societate într-un domeniu pentru care are aptitudini.

Învățământul trebuie să fie gratuit pentru toate etapele: de la grădiniță și până la formele avansate de învățământ superior, pentru toți cetățenii români. Gratuitatea învățământului trebuie coroborată cu returnarea către țară a valorii investite de-a lungul timpului în educație. Dacă timp de 16-20 de ani țara învestește resurse materiale în educarea unei persoane, asigurând în mod gratuit structurile necesare, după terminarea studiilor cetățeanul care a beneficiat de aceste resurse trebuie să contribuie pentru o perioadă de timp egală la dezvoltarea țării prin activitatea pe care o va desfășura. Este incorect ca pregătirea teoretică de care se bucură orice cetățean pe cheltuiala statului român să fie folosită pentru dezvoltarea altor state odată cu plecarea în afara țării a celui care a beneficiat gratuit de această pregătire. În acest sens, cei care doresc să părăsească țara după terminarea studiilor vor avea de restituit sumele corespunzătoare investiției făcute de statul român de-a lungul timpului. Măsura contribuției prin activitate a cetățenilor care au urmat diverse forme de învățământ, trebuie să fie însoțită de posibilitatea reală de a desfășura activitățile pentru care aceștia s-au pregătit:

• eliminarea condiției de minimă experiență la angajarea imediat după terminarea studiilor, pe care o regăsim în mai toate instituțiile de stat, dar și la societățile private;
• implicarea societăților private în stabilirea necesarului de personal de care vor avea nevoie, în vederea armonizării structurii învățământului gratuit cu obiectivele societăților și al asigurării unui loc de muncă pentru fiecare absolvent;
• dezvoltarea învățământului gimnazial profesional în care practica în domeniul respectiv să reprezinte 75% din perioada de școlarizare;
• eliminarea cadrelor incompetente și fără vocație din sistemul de învățământ. Nu putem realiza o educație morală și etică atunci când învățătorii și profesorii nu își cunosc propria materie sau nu au înclinație pedagogică;
• asigurarea consilierii psihologice de către personal specializat în problemele tinerilor;
• diversificarea specializării unităților de învățământ în funcție de aptitudinile tinerilor, coroborate cu necesarul stabilit de societate.

Fiecare dintre români își dorește un copil fericit. Statul român trebuie să asigure dezvoltarea morală și etică a tuturor cetățenilor asigurând într-o măsură cât mai mare posibilitatea punerii în practică a cunoștințelor acumulate.