Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024

un alt pas spre știrbirea suveranității României?


06:29timp citire
388accesări
131cititori
salvare

DONAȚI PENTRU SUSȚINEREA ZIARULUI:


Proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020- 2024, depus spre aprobare la Parlament de către președintele Klaus Iohannis, demonstrează că șeful statului tratează arbitrar și formal apărarea României și a cetățenilor români.

Act constituțional, elaborarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării (SNAT) reprezintă o obligație periodică a Administrației Prezidențiale, și, în mod normal, cum s-a procedat în trecut, la elaborarea acestui act ar fi trebuit să participe și experți militari.


Fost șef al Statului Major al Apărării în perioada 2011-2015, generalul(r) Ștefan Dănilă este de părere că SNAT propusă de președintele Klaus Iohannis pentru 2020-2024, poate fi respinsă de Parlament pentru mai multe motive obiective, care pot afecta interesele de suveranitate ale României:

1. Documentul emis de Administrația Prezidențială și atribuit în mod particular președintelui generează ambiguitate încă de la titulatură, la o lecturare atentă fiind dificilă categorisirea sa ca o Strategie de Apărare Națională sau ca o Strategie de Securitate Națională.

Apărarea și securitatea sunt două concepte complet diferite, care solicită abordări inconfundabile, specifice fiecăreia care, în acest document sunt amestecate, prioritate având latura caracteristică Securității, în contradicție cu titlul. Spre exemplificare, în preambul, se arată că: „Strategia de Apărare Națională a Țării pentru următorii patru ani propune un management al problematicii de securitate națională”, capitolul 2 al SNAT se intitulează „Interese și obiective naționale de securitate”, iar capitolul 5 este „Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României” și nu pentru asigurarea apărării naționale a României. 

Deoarece din cele 44 de pagini, niciun capitol sau subcapitol nu este dedicat strict strategiei de apărare națională pentru următorii patru ani, apare ca firească suspiciunea că s-a elaborat de fapt o Strategie de Securitate Națională și s-a păstrat titulatura de Strategie Națională de Apărare doar pentru a se păstra aparențele respectării Constituției.

2. SNAT 2020-2024 apare, prin conținutul său, mai mult ca o platformă politică într-un an electoral, decât ca o strategie de apărare.

Astfel, documentul trimis spre aprobarea Parlamentului nu reprezintă cu adevărat o Strategie Națională de Apărare (în deplinul sens al noțiunii), ci numai o platformă politică cu o puternică componentă electorală, conținând o colecție lărgită de definiții, promisiuni, percepte și reluări la scară largă a unor principii din Constituție, ”un cumul sintetic al aspirațiilor, dorințelor, vizuniilor și ideilor…”, ”un document care se adresează și opiniei publice (…) permițând acesteia într-o manieră transparentă, să fie la curent cu modul în care instituțiile publice își îndeplinesc misiunile…”.

3. Perioada pentru care este propusă Strategia, este 2020-2024, adică se păstrează eroarea din precedentul document privind perioada de valabilitate. 

În acest moment, apărarea națională este în afara oricărei strategii, dintr-o simplă eroare determinată de lungimea de cinci ani a mandatului Președintelui și de valabilitatea de patru ani a Strategiei naționale de apărare a țării, deși legea prevede că „Strategia națională de apărare a țării are ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidențial, conținând și prevederi pe termen mediu și lung”.

4. În SNAT 2020-2024 pare să nu fie vorba despre apărare, ci despre ordine publică, servicii de contrainformații și dezvoltare economică.

Deși o capacitate de apărare credibilă se poate realiza cu o capacitate economică suficientă pentru a o susține, implicarea capacității de apărare în problemele de ordine publică se face doar în situații excepționale, în limitele prevăzute de lege, în completarea forțelor destinate acestei misiuni, conform altor legi.

5. Încă din scrisoarea adresată președinților celor două camere ale Parlamentului, Președintele României avertizează că la elaborarea documentului au contribuit toate instituțiile cu responsabilități în domeniu.

Acest fapt ridică un mare semn de întrebare, din două motive: 

- documentul, după aprobare, devine literă de lege pentru aceste instituții, iar faptul că și-au stabilit singure misiunile sau obiectivele ar putea genera alte controverse;

- organigrama Administrației Prezidențiale cuprinde un Departament pentru securitate, al cărui principal rol este chiar realizarea acestei Strategii, astfel încât dacă unele instituții ar fi putut să corecteze propunerea trimis de șeful Departamentului, este posibil ca unele prevederi incomode pentru instituție sau chiar contrare opiniei experților acestora să nu fi fost transmise la Administrația Prezidențială.

6. SNAT 2020-2024 depășește prerogativele prezidențiale, prin prisma imixtiunii în responsabilitățile altei instituții executive, respectiv Guvernul, care este limitat în construirea programului de guvernare în domenii care sunt strict în competența acestuia.

Astfel, SNAT 2020-2024 nu se limitează la descrierea dimensiunilor securității și stabilește direcții de acțiune pentru fiecare dimensiune în parte, deși legea prevede explicit „direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României în domeniul apărării”. Abordarea dimensiunii economice nu se limitează la problematica apărării, substituindu-se programului de guvernare, fără să atingă modul în care va fi implicată economia în realizarea capacității de apărare, deși prin lege este prevăzută pregătirea economiei pentru apărare, precum și pregătirea teritoriului. La fel și în ceea ce privește energia, educația, sănătatea, demografia și cultura. Abordarea „dimensiunii securitatea mediului înconjurător” depășește cu mult cadrul unei strategii de apărare, chiar și a uneia de securitate, această problematică nefiind în prerogativele prezidențiale.

7. Propunerea de înființare a unui „Grup de reflecție Strategică” reprezintă o intenție puerilă de creare a unei alte structuri birocratice, în condițiile în care există CSAȚ, Departamentul pentru securitate la Administrația Prezidențială și alte formate de tip comitet sau comisie deja înființate.

CONCLUZII

În condițiile în care „România își construiește strategia de securitate pornind de la premisa că principalele sale garanții sunt apartenența la NATO și relația privilegiată cu SUA…” (SNAT 2020-2024, pct. 28), practic, atât apărarea teritoriului cât și asigurarea securității populației sunt dependente „fundamental” de altcineva.

Referitor la utilizarea conform intereselor strict interne, în caz de necesitate, a resurselor strategice naționale, după aproape 30 de ani de când România a cedat treptat resursele sale strategice, a dispărut orice posibilitate de a-și construi o strategie de apărare proprie, națională și depinde de bunăvoința celor care îi dețin resursele.

Ca urmare, SNAT 2020-2024 trimisă spre aprobarea Parlamentului este un act formal, scris ”la termen”, nefiind o adevărată Strategie de Apărare Națională, un document programatic cu obiective clare și cu pași concreți spre atingerea lor, care să permită progrese reale în domeniul apărării.

TRANSMITE ARTICOLUL PRIN EMAIL

DONAȚI PENTRU SUSȚINEREA ZIARULUI:

Salvează la mărimea de: 10px 11px 12px
Despre autor

Gelu Blacus

Colaborator

Lista articolelor publicate în Ziarul România Rațională

20.06.2020
388 afișări
21.05.2020
673 afișări