Încărcare
Deținători ai unui tezaur cultural păstrat în memoria colectivă și transmis, de-a lungul generațiilor prin viu grai, aromânii luptă, de veacuri, pentru menținerea identității lor spirituale. Iubindu-și atât de mult limba, portul, folclorul și obiceiurile, aromânii le vor păstra mereu, ca pe cele mai prețioase dovezi ale conștiinței apartenenței la etnia românească.
De la data de 23 mai 1990, la inițiativa Ligii Aromânilor din Macedonia, în România și în alte țări balcanice se sărbătorește „Ziua Națională a Aromânilor de Pretutindeni”, în încercarea de a conserva cultura și obiceiurilor acestei comunități cu mulți reprezentanți care s-au jertfit pentru apărarea limbii strămoșești și a credinței ortodoxe a neamului românesc.
La începutul secolului XX, aromânii din Peninsula Balcanică au insistat pentru a-și folosi limba proprie în școli și biserici, fiind sprijiniți de statul român. Drepturile aromânilor din Peninsula Balcanică au constituit motivul unor dialoguri intense între Ministerele de Externe ale României și Înaltei Porți, iar în final, ca urmare a demersurilor insistente întreprinse, la data de 23.05.1905 a fost tipărită „Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoșteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, școlar și religios. De la această dată, românii s-au pus în mișcare ca să redeștepte conștiința națională, printre toți românii din Imperiul Otoman, fondând, în scurt timp, șaizeci de comunități vlahe.
În scrierile sale despre românii macedoneni, Dimitrie Bolintineanu relatează că a adresat un memoriu către ministrul de Externe Fuad-Pașa, cerând printre altele deschiderea de școli românești în Balcani: “Românii din Macedonia nu sunt greci, sunt români: trebuie să fie; ceea ce credem noi că toți acești români ar trebui să facă este de a-și păstra cu sânțenie limba și datinile române”.
De asemenea, cu privire la românii sud-dunăreni numiți și macedoromâni sau aromâni, Mihai Eminescu scria: „Cât despre limba macedoromânilor, e azi un adevăr cunoscut de toți că e numai un dialect al limbii dacoromane și că n-are a face deloc cu limbile neolatine ale Occidentului. (M. Eminescu, Erori istorice și filologice, 11 august 1882).
Comunitatea aromânilor a fost amintită și de Anastase N. Hâciu (1936) în lucrarea sa monumentală ”Aromânii. Comerț, Industrie, Arte, Expansiune, Civilizație”, și a rămas înrădăcinată etnic și cultural în Oltenia, împărtășind locuitorilor acestei zone a României din spiritul lor de mari comercianți, negustori neîntrecuți și oameni de mare ispravă.
Între cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestei comunități se pot enumera, doar exemplificativ:
- Constantin Dinu Mihail (1837-1908), unul dintre cei mai mari proprietari funciari din România, cu moșii în toată țara (în Dolj, Gorj, Mehedinți, Romanați, Teleorman, Ilfov, Tecuci), ce a lăsat ca moștenire Palatul Jean Mihail, actuala clădire a Muzeului de Artă din Craiova (a cărui piatră de temelie a fost pusă de către acesta în 1899);
- Dumitru Caracostea, absolvent al Universității București (unde i-a avut ca profesori pe Titu Maiorescu, Pompiliu Constantinescu, Ioan Bianu și Ovid Densușianu, un nume de referință ale culturii române, membru al Academiei Române, critic literar, istoric și teoretician al limbii și literaturii române, folclorist și cadru didactic, întemeietor al Institutului de Istorie Literară și Folclor;
- Dimitrie Gerota, profesor universitar doctor docent (chirurg), membru al Academiei Române, fondatorul Institutului de Chirurgie Dimitrie Gerota în anul 1908; l-a avut ca student pe Constantin Brâncuși, pe care l-a ajutat să plece la Paris, asigurându-i și o bursă;
- Mihail Drumeș, membru al Societății Scriitorilor Români și al Societății Autorilor Dramatici, cronicar dramatic susținut de Nicolae Iorga, autor al romanului ”Invitația la vals”, care a înregistrat 35 de ediții, obținând un record unic în materie de tiraj devenind unul dintre cei mai citiți scriitori din perioada interbelică;
- Gheorghe Chițu, membru fondator al Academiei Române, primar al Craiovei, de numele căruia se leagă, printre altele, denumirea Colegiului Economic din Bănie și a unui bulevard;
- Gogu Vârvoreanu, Gheorghe Pesicu, Nicu Economu, Ion Pessiacov, Gheorghe Alexandru Hagi, renumiți primari ai Craiovei la vremea respectivă (perioada 1862-1938);
- Gheorghe Hagi, Simona Halep, personalități sportive de renume internațional.
Surse:
https://doxologia.ro/puncte-de-vedere/23-mai-ziua-nationala-aromanilor
https://sutsatadicraiova.wordpress.com/